Asa cum am o afinitate pentru tot ceea ce inseamna YSL, brand pe care il percep aristocratic si luxurious de la ambalaje pana la calitatea rezultata din tehnologiile folosite, tot astfel am sa-mi recunosc fascinatia pentru Guerlain Divinora. Intotdeauna design-ul lor m-a dus cu gandul la exotismul si misterele Orientului, la ritualuri ancestrale, suprapuneri migaloase de kohl si carbune, la voaluri, matase, mosc, vanilie, chihlimbar si dansuri imbatatoare de odalisca.
Imi place nespus aspectul "vintage" al tubului, s-ar incadra perfect in cadrul unei masute de toaleta pictate manual, cu zeci de cutiute cu infinite pulberi sclipitoare, parfumuri dulci-pudrate cu pompita, halate de matase si tocuri fabuloase. Este mai mult decat feminin, imi inspira o senzualitate pe care cu greu o mai intalnesti la femeia moderna al carei ruj e de regula si dispozitiv gps si care poate desface portierele masinii cu cipurile inserate in tips-urile unghiilor false. Ar fi pacat sa il vezi manevrat stangaci de o pustoaica de 15 ani in oglinda din baia unui liceu, in timp ce trage cu nesat dintr-o tigara ilicita. Mereu am privit Divinora ca potrivita femeii mature spiritual, care stie sa se bucure de viata pana la extreme, constienta de propria sexualitate, usor vicleana si complice dar in acelasi timp suficient de abila incat sa clipeasca ingenuu pentru a-si atinge scopul. Este, daca vreti, decadent si indecent. Il asociez cu Roma Antica, Egipt, Maroc, Si Franta interbelica. Imi place sa cred ca nu produsul ma poarta pe mine, ci eu pe el, si asa cum unele haine nu mi se potrivesc tot astfel si anumite cosmetice sunt prea mult si prea greu de purtat. Nu am o personalitate demna de design-ul si perceptiile inspirate de Divinora, sunt mult prea simpla pentru bijuterii asa deosebite ce ar contrasta puternic cu orice altceva din portfard. Evident, nu as refuza niciodata sa le port dar cred ca le-as manevra ca pe portelan si mi-ar veni sa le tin acasa frumos aranjate si nu "asasinate" in buzunarul de la jeansi.
Culoarea incercata este fix cea din imaginea gasita pe amazon, un beige nude mat, si trebuie sa admit ca opiniile mele se poate sa fi fost usor influentate de aversiunea fata de aceasta. Cred ca numai Angelinei Jolie ii vine superb o asa nuanta si am observat ca are un fetis pentru ea,( stiu ca foloseste MAC) insa pentru majoritatea nu gasesc nimic senzual in a-ti picta buzele cu un ruj ce le face atat de palide. Pielea mea este deschisa spre medie, iar buzele, desi pline, nu sunt foarte pigmentate natural. Cu acest beige am reusit sa arat bolnavicios, ca si cum anulam gura din ansamblul trasaturilor, era chiar mai palida decat tenul. In general culorile mate nu pun in evidenta volumul trasaturilor, dar eu din cauza ca era un ton asa deschis si neutru am reusit chiar sa ajung de la buze pline, remarcabile, la buze comune, oarecare. Cere clar un machiaj al ochilor puternic. Nu cred ca se schimba cu ceva impresia daca eram bronzata, pur si simplu nu fac parte din cele 10% carora li s-ar potrivi beige-ul laptos atat de dificil. Nu am sa adaug insa aceasta dezamagire la minusuri pentru ca nu inseamna ca nu este un ruj bun numai pentru ca am ales eu sa testez nuanta nepotrivita.
Textura este placuta la aplicare, moale si fina, ca o crema usor fondanta. Se intinde foarte bine, uniform, si straluceste chiar daca nu am reusit sa identific inserarea sidefului ceea ce ma bucura. Totusi, nu are aspectul unui gloss si cum eu sunt extremista cu textura, adica o prefer fie cu efect de oglinda fie perfect mata, nu prea ma incanta compromisul. Ii dau creditul meu pentru stralucirea unui ruj, este deosebita si cred ca ar multumi deplin amatoarele de gen. E asemenea unui topping, insa din pacate in cazul meu s-a dovedit o calitate inselatoare fiindca nu a hidratat ci dimpotriva. Nu imi dau seama cum si de ce un ruj asa onctuos poate usca buzele, dar o face discret. E mai bine sa pui balsam protector sub. Daca ai pielea descuamata, nu o inmoaie omogenizand-o, ci cojitele raman evidente si chiar se aduna imprejurul lor.
Fiind cremos, nu este foarte rezistent. Mie mi s-a dus destul de repede desi nu am mancat, nu integral, dar s-a diminuat mult. Cred ca se consuma mai repede decat alte rujuri pentru ca mi s-a parut ca se "topeste" in contact cu buzele.
Imi place nespus aspectul "vintage" al tubului, s-ar incadra perfect in cadrul unei masute de toaleta pictate manual, cu zeci de cutiute cu infinite pulberi sclipitoare, parfumuri dulci-pudrate cu pompita, halate de matase si tocuri fabuloase. Este mai mult decat feminin, imi inspira o senzualitate pe care cu greu o mai intalnesti la femeia moderna al carei ruj e de regula si dispozitiv gps si care poate desface portierele masinii cu cipurile inserate in tips-urile unghiilor false. Ar fi pacat sa il vezi manevrat stangaci de o pustoaica de 15 ani in oglinda din baia unui liceu, in timp ce trage cu nesat dintr-o tigara ilicita. Mereu am privit Divinora ca potrivita femeii mature spiritual, care stie sa se bucure de viata pana la extreme, constienta de propria sexualitate, usor vicleana si complice dar in acelasi timp suficient de abila incat sa clipeasca ingenuu pentru a-si atinge scopul. Este, daca vreti, decadent si indecent. Il asociez cu Roma Antica, Egipt, Maroc, Si Franta interbelica. Imi place sa cred ca nu produsul ma poarta pe mine, ci eu pe el, si asa cum unele haine nu mi se potrivesc tot astfel si anumite cosmetice sunt prea mult si prea greu de purtat. Nu am o personalitate demna de design-ul si perceptiile inspirate de Divinora, sunt mult prea simpla pentru bijuterii asa deosebite ce ar contrasta puternic cu orice altceva din portfard. Evident, nu as refuza niciodata sa le port dar cred ca le-as manevra ca pe portelan si mi-ar veni sa le tin acasa frumos aranjate si nu "asasinate" in buzunarul de la jeansi.
Culoarea incercata este fix cea din imaginea gasita pe amazon, un beige nude mat, si trebuie sa admit ca opiniile mele se poate sa fi fost usor influentate de aversiunea fata de aceasta. Cred ca numai Angelinei Jolie ii vine superb o asa nuanta si am observat ca are un fetis pentru ea,( stiu ca foloseste MAC) insa pentru majoritatea nu gasesc nimic senzual in a-ti picta buzele cu un ruj ce le face atat de palide. Pielea mea este deschisa spre medie, iar buzele, desi pline, nu sunt foarte pigmentate natural. Cu acest beige am reusit sa arat bolnavicios, ca si cum anulam gura din ansamblul trasaturilor, era chiar mai palida decat tenul. In general culorile mate nu pun in evidenta volumul trasaturilor, dar eu din cauza ca era un ton asa deschis si neutru am reusit chiar sa ajung de la buze pline, remarcabile, la buze comune, oarecare. Cere clar un machiaj al ochilor puternic. Nu cred ca se schimba cu ceva impresia daca eram bronzata, pur si simplu nu fac parte din cele 10% carora li s-ar potrivi beige-ul laptos atat de dificil. Nu am sa adaug insa aceasta dezamagire la minusuri pentru ca nu inseamna ca nu este un ruj bun numai pentru ca am ales eu sa testez nuanta nepotrivita.
Textura este placuta la aplicare, moale si fina, ca o crema usor fondanta. Se intinde foarte bine, uniform, si straluceste chiar daca nu am reusit sa identific inserarea sidefului ceea ce ma bucura. Totusi, nu are aspectul unui gloss si cum eu sunt extremista cu textura, adica o prefer fie cu efect de oglinda fie perfect mata, nu prea ma incanta compromisul. Ii dau creditul meu pentru stralucirea unui ruj, este deosebita si cred ca ar multumi deplin amatoarele de gen. E asemenea unui topping, insa din pacate in cazul meu s-a dovedit o calitate inselatoare fiindca nu a hidratat ci dimpotriva. Nu imi dau seama cum si de ce un ruj asa onctuos poate usca buzele, dar o face discret. E mai bine sa pui balsam protector sub. Daca ai pielea descuamata, nu o inmoaie omogenizand-o, ci cojitele raman evidente si chiar se aduna imprejurul lor.
Fiind cremos, nu este foarte rezistent. Mie mi s-a dus destul de repede desi nu am mancat, nu integral, dar s-a diminuat mult. Cred ca se consuma mai repede decat alte rujuri pentru ca mi s-a parut ca se "topeste" in contact cu buzele.
Nu stiu de ce nu il mai au pe site insa din surse neoficiale inca se mai poate achizitiona. Noile ambalaje ale cosmeticelor Guerlain nu mai au parfum de epoca ci au devenit mai rigide,tehnice, ceea ce ma nemultumeste din cauza standardizarii la tendinte.
Nu l-as cumpara dintr-un buget limitat, nu m-a impresionat suficient pentru un pret asa mare. Calitativ, este mult sub YSL sau Chanel. Mi-a amintit de rujurile mate Rimmel si Miss Sporty.
Nu l-as cumpara dintr-un buget limitat, nu m-a impresionat suficient pentru un pret asa mare. Calitativ, este mult sub YSL sau Chanel. Mi-a amintit de rujurile mate Rimmel si Miss Sporty.
In primul rand vreau sa te felicit pentru articol, e scris foarte frumos.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste descrierea rujului, nu face decat sa-mi confirme ideea ca multe produse de firma te ispitesc doar prin marketingul bine pus la punct, marketing care-ti poate inocula adanc ideea de lux, exclusivism, desi poate ca si efect si aspect nu e cu nimic mai presus decat un ruj cu mult mai ieftin si fara pretentii de promovare. Si nici macar mai sanatos, mai sigur, din moment ce si o mare parte din brandurile cu pretentii folosesc ingrediente jenant de ieftine si nocive pentru organismul uman.
mie imi place foarte mult mirosul rujurilor Guerlain!!! Cel mai dulce, dar fresh in acelasi timp, senzual, sexual, pretios, princiar miros pe care l-am simtit vreodata. Mi-am cumparat un ruj numai pentru ca m-am indragostit de miros. Mai apoi am observat ca si fondul de ten are acelsi miros. Cand ma machiam cu Guerlain, ma simteam cel putin Marilyn Monroe :)) cand ieseam la Mall. Nu stiu de ce, dar mirosul ala ma transforma, pur si simplu, intr-o diva :) La nivel mental desigur, dar si calitatea lor este una superioara. Am folosit mai multe produse si toate mi=au placut ffff mult!
RăspundețiȘtergere