It used to be my playground...

"This used to be my playground
This used to be my childhood dream
This used to be the place I ran to
Whenever I was in need
Of a friend
Why did it have to end
And why do they always say
Don't look back
Keep your head held high
Don't ask them why
Because life is short
And before you know
You're feeling old
And your heart is breaking
Don't hold on to the past
Well that's too much to ask
Live and learn
Well the years they flew
And we never knew
We were foolish then
We would never tire
And that little fire
Is still alive in me
It will never go away..." (Madonna, This used to be my playground)

Pe Alina am cunoscut-o acum o saptamana, cand "bantuind" ca de obicei in blogger am gasit un comentariu in care imi dezvaluia ca m-a nominalizat pentru "I love your blog". Urmarea logica, am intrat sa ii vizitez blogul si sa ii multumesc, si astfel am descoperit ca se ocupa cu ceva atat de drag mie, accesorii hand-made. Nu mai e un mister pentru nimeni ca am un detector de cercei, mostly, si tot "frunzarindu-i" postarile am ajuns la cateva perechi de lut pictat ce mi-au placut mult. Ma gandeam sa imi achizitionez cateva portrete, pretul e mai mult decat accesibil, dar m-a descurajat un pic povestea cu livrarea posta nefiind tocmai aproape. Din fericire am avut inspiratia sa citesc "Despre mine"(ma pierdusem printre accesorii) si am constatat ca locuim in acelasi oras, si, ulterior, in acelasi cartier. Lucky me, foarte la indemana deci.
Imi placusera modelele Alice in Wonderland, si acesta. Numai ca unul din piticii mei de pe creier a inceput sa tropaie entuziasmat de perspectiva personalizarii astfel incat sa am ceva numai al meu. Am o pasiune pentru citate si mesaje haioase, si imi place sa modific tot ce imi iau fie pentru ca imi pare incomplet fie pentru a-l reinventa dupa un timp de purtare. Partea frumoasa, Alina a fost receptiva si a acceptat sa imi scrie si imprime ce-mi doresc. Pentru moment, dorinta a insemnat un portret Marilyn, un mix intre doua citate in latina, si o constructie pe care am vazut-o candva intr-un editorial de machiaj scrisa cu eyeliner pe pleoapele inchise.
Imaginatia mea nu are insa conceptul definitivat, in sensul ca am sa ii modific un pic. Imi plac cerceii lungi si bogati, si fiecarei perechi am de gand sa ii adaug lant intre tortita si corp.

Acest citat, care-i de fapt un melanj, sper sa se regaseasca intr-o zi sub forma de tatuaj pe pielea mea. Per aspera ad astra inseamna "printre spini pana la stele" si l-am descoperit pe incheietura Marinei Dina, iar Alis propriis volat semnifica "zboara cu propriile-ti aripi" si mi-a parvenit cand cautam inspiratie pentru un articol din citate si versuri. Mi s-a parut ca se potrivesc si ca suna mai bine impreuna, asa ca tatuajul le-ar cuprinde pe ambele. Sunt un pic addicted la acest citat si atunci cand am hotarat sa imi scrie ceva a fost primul flash. Am insistat sa fie scris de mana, mi se pare mai personal, asemenea unui mesaj sau unui rand dintr-un papirus. Vor primi un sirag de zale, sa zicem 8-10 cm, si cel mai probabil o funtita din voal negru la baza tortitei ori deasupra corpului de lut.

Sunt facuti din fimo roz, am vrut sa am si un altfel de fond decat alb si nu avea lut in aceasta nuanta. Dimensiunea e ceva mai mare decat la celelalte doua perechi, fiindca voiam sa experimentez ca sa imi pot stabili cateva coordonate pentru viitoarele "proiecte" pe care Alina sper ca va consimti sa mi le sprijine cu 90%. De restul 10 le mai pun lanturi, funde, pietre...asta asa, ca nu cumva sa ramana ceva neatins de "geniul" piticilor mei cerebrali si vizuali :) Au primit 5 gaurele pentru ca intentionez sa le aplic 5 lanturi curgatoare, si posibil o fundita de voal negru sub tortita.


Well, de data aceasta talentul meu de fotograf amator nu prea a functionat si oricat am incercat nu am reusit sa gasesc unghiul potrivit incat sa nu intre blitz-ul. Inca nu era suficienta lumina pe pervaz, imaginea nu-i clara, dar ii puteti vedea mai bine in poza de grup. De ce Marilyn? Nu stiu, am o slabiciune pentru ea lately. Coincidenta face sa am si un tricou cu acelasi imprimeu. Poate o s-o mai regasiti sub alte variante si in perechile viitoare, mi se pare aparte imprimarea portretelor pe bijuterii, eu cel putin reactionez cand vad asemenea piese. Nu cred ca trec neobservate si nici nu ai prea multe sanse sa devina uniforma.
Am sa le inserez zale intre tortita si corp, ii vreau lungi.

Daca aveti idei si isi doresc sa paraseasca acest stadiu in favoarea materializarii, puteti cauta sprijin aici. Eu apreciez nespus disponibilitatea ei de a colabora, s-a straduit sa iasa totul asa cum imi doresc si sa imi ofere detaliile necesare sa aleg mai usor. Mostre de scris, de culoare, sugestii de tehnica. Si in nici un caz nu a luat decizia mea de a-i personaliza drept un afront la piesele disponibile pe blog sau la starea lor actuala, imi plac mult si ca atare dar vreau sa imi adaug si eu "mana".
All in all, am gasit un motiv sa zambesc si azi.