Translate

miercuri, 9 iunie 2010

Iubeste-mi mainile si ochii



"Iubeste-mi mainile
Si ochii
Si iarta-le dac-au fost clipe
In care n-au stiut sa-ti spuna,
In care n-au putut sa-ti dea
Atat cat ar fi vrut,
Atat cat poate doru-ti le cerea
In dragostea,
In indoiala,
In deznadejdea unei clipe...

Iubeste-mi mainile
Si ochii
Si iarta-le nevruta vina
Ca prea tarziu venira-n cale-ti
Si prea curand se duc de tot...

Dezleaga-mi sufletul de vina
Ca in curand n-am sa-ti mai pot
Aduce-n maini
Si-n ochi
Durutul,
Tarziul zambet de lumina..." (Iubeste-mi mainile si ochii, Elena Farago)

Intr-o lume in care invatam sa pretuim falsul si imitatia in detrimentul veridicului, poate mai putin estetic si armonios dar incontestabil mai accesibil si uman,comunicarea non-verbala ramane poate ultima sansa de a distinge dincolo de ziduri coborate sau ridicate dupa bunul plac supus intereselor si credintelor adesea nemasurate. Am invatat sa limpezim sau sa intunecam priviri, sa construim zambete voluptuoase si magulitoare, sa desenam chipuri senine ori dimpotriva sa le imprimam cutele si paloarea unei suferinte menite sa cucereasca si cele mai aprige inimi. Zi de zi ne mutilam stima de sine si sfidam legile naturii si bunului simt decorandu-ne si asezonandu-ne trupul cu tot ce ne sta in putinta spre a fi oricine altcineva mai putin noi insine. Si nu, nu militez pentru naturalete,caci sunt cea dintai care priveste artificiile portfardului ca pe raftul cu bomboane in gusturi,culori si forme infinite, ci pentru moderatie si simulare motivata ce nu imbratiseaza ridicolul. Pentru ce ne irosim clipe pretioase,ne descotorosim de bucati de epiderma si ne mutilam fibra capilara, cedam sume considerabile si nervi doar ca sa devenim peste noapte clone ale unui mit absurd si otravitor din copilarie? "Buna ziua,as dori 1,75 cm de piele bronzata dozata in 55 kg "calitate superioara" , o baza blond-portocaliu/galben pui si 100 suvite platinate ondulate si lungi cam pana la talia mai-mult-decat-joasa a jeansilor Dolce&Gabbana pictati si pavati cu kilograme de dantela si strasuri,tipsuri lungi cat ziua polara si neaparat cadorisite cu french roz candy, cel putin 4 perechi de extensii de gene, ochi turquoise si buze ce arata permanent de parca ar fi primit un pumn sanatos si profesionist". Cand a creat papusa Barbie, Mattel a "distrus" generatii intregi de fetite, viitoare femei complexate si ahtiate dupa atingerea unor standarde ireale, asasin lent dar abil al unicitatii si personalitatii. In ce ma priveste, niciodata nu am sa asociez termenul "beauty" cu o Bianca Dragusanu ori nu mai stiu ce iepuras Playboy. Nu contest ca se incadreaza frumos in decorul scaunului din dreapta al unui bolid nemtesc ori pe canapeaua unui club cu nume de planta. Nu e vorba doar de vulg si fals, ci de uniformitate. Sunt toate la fel, cu mici modificari nesemnificative. Nu cad nici in extrema adorarii unor trasaturi masculine sau ciudate, drept pentru care pe lista mea de iconuri nu se va regasi modelul-fetis al lui Lagerfeld, Stella Tennant , si nici chiar versatila Agyness Dean. Este adevarat ca ma pasioneaza lipsa formelor, trupurile androgine, dar numai daca sunt dublate de un chip interesant, statuar, cu reliefuri armonioase si expresive. Ester Canadas, Ruby Aldridge, Joan Smalls, Isabeli Fontana,si o multime de alte manechine fascinante cel putin fizic.
Cum standardele converg spre kitch-ul cel cheap&not so chic, ori avem de-a face cu experte in cosmetizare si metamorfozare atat de iscusite incat ele insele se recunosc cu greu dupa 2 ore petrecute in oglinda, e tot mai dificil sa iei contact cu "continutul",dincolo de funde si poleiala. Crima si falsul nu vor fi niciodata perfecte, asa ca tabloul rezultat din exploatarea portfardului si saloanelor cosmetice va avea in mod sigur si lacune a caror dimensiune tine de atentia si dexteritatea privitorului. Ochii si mainile sunt poate singurele aspecte unde e aproape imposibil sa trisezi,cel putin nu pentru mult timp.
Desi mainile si unghiile mele nu vor fi vreodata subiect de editorial beauty,imi sunt mai de pret decat cel mai pur portelan,gel sau acryl, cele mai frumoase picturi ori aplicatii. Pentru ca sunt vii, pentru ca simt, pentru ca palpeaza, cheama, aduc, apropie, strang, ating, smulg, sfasie, cu toata puterea si toata inflacararea izbucnite din trairi atat de intense ca nu-si vor gasi vreodata liniste infundate intr-un colt de suflet. Traiesc si ard cu fiecare clipa, caci, asa cum spuneam atunci cand ma caracterizam, la baza actiunilor sau inactiunilor mele sta un principiu creat si auto-impus cu scopul exploatarii experientelor si simplificarii existentei: "breaking the habbit before the habbit breaks me,livin my life before my life lives me,disappointing my heart before my heart disappoints me,fuckin killin myself before i get killed,never walking easily trough all these sa i can only easily get to the end safe...". Acei ce conteaza stiu ca nu ma fidelizeaza culoarea si numele lacului de unghii cu care imi colorez ziua, ci disperarea cu care as tine mana cuiva pe care distanta, oameni, cuvinte, clipe, destin, nu mi-l vor mai aduce in cale poate un an sau poate niciodata. Taria cu care as strange bratul ce se clatina sub nefericirea unei dezamagiri sau unui esec, incercand sa il ridic chiar daca eu insami port adesea poveri ce-mi daruiesc dorinta sa stau ghemuita pe pamantul rece. Da, imi place sa cred ca sunt "fata ce-ti putea insenina ziua cu un zambet,chiar daca pe a ei nu a putut sa si-o insenineze niciodata". Bucuria imensa cu care as imparti imbratisarea unui om fericit. Inca mai invat sa ma bucur de fericirea celor din jur, am si momente cand nu o pot sarbatori pentru ca imi aminteste de cat de departe sunt de a mea si cat de mult am gresit. Furia si neputinta cu care as plesni obrazul necunoscut si murdar ce partineste trupul vinovat de tradarea dureroasa si ireversibila, unghiile ce ar sfasia buzele mincinoase si otravite ce poarta inca parfumul altei pieli. Iubesc si urasc cu sufletul si trupul intreg, si mainile mele au cunoscut poate cel mai bine adevarul simtirilor. Sarutate, dezmierdate, stranse cu pasiune ori poate cu furie oarba, ranite sau tarate de ochi inghetati de vise albe. Inca mai stiu sa imbratiseze. Inca mai stiu sa se deschida cuvintelor. Inca n-au invatat sa falseze si sa deseneze cercuri pe post de afectiune. Inca n-au decis sa fie platosa fata de lumea asta cumplita si patimasa ce ma sfasie cu fiecare zi si ma intubeaza cu oxigenul ei contrafacut si contaminat de autosuficienta si aparente. Daca ai sa ma iubesti vreodata, iubeste-mi mainile si ochii.

Am vazut o multime de fotografii cu fete splendide, impecabil machiate si coafate, ruinate de brate neepilate, piele aspra, cuticule neingrijite, unghii urate. Nu pot spune ca acord o atentie deosebita manichiurii pentru ca nici nu am o forma frumoasa si nici nu detin talent in acest sens. Dar am grija sa imi hidratez pielea, chiar si ca gest involuntar, pentru ca aplicand lotiuni/unt de corp ori ulei de masline chiar si fara sa imi propun imi ajung si pe maini, sa nu am pielite sau descuamari inestetice, oja ciobita. Din pacate nu imi pot face french pentru ca naturale nu au o culoare frumoasa,e adevarat ca in ultimii ani am tot folosit culori intense si probabil le-a influentat, dar nici pe vremea cand le tineam scurte si nelacuite sau doar cu lac incolor nu aratau mai bine. Modelele nu imi plac, nu stiu sa mi le fac, si mi se par greu de purtat si asortat preferand sa "incarc" alte trasaturi si nu unghiile. Nu am nimic impotriva celor ce frecventeaza saloanele si de multe ori tanjesc dupa un rasfat constand in impachetari, masaj si tot tacamul.Cateodata chiar este necesara prezenta acestora pentru ca specificul unghiilor ori pur si simplu totala stangacie in domeniu nu ne permit sa ne ocupam noi insene de ingrijirea si cosmetizarea lor. Dar, in principiu, consider ca ma pot descurca si singura sa am o mani-pedi corecta care sa-mi completeze imaginea si sa sublinieze respectul pentru mine si pentru persoanele cu care interactionez. Mi se pare impardonabil sa arati ca scoasa din cutie si sa ai haine si accesorii de sute/mii/zeci de mii de euro asortate la maini ridate si rugoase, unghii roase sau inegale, oja sarita. Pot sa inteleg aspectul mai putin placut al mainilor unei femei care desfasoara munca fizica in ture la un combinat nenorocit ori pe un camp la tara, dar nu si lipsa de interes a unei domnisoare cochete ale carei singure ocupatii sunt butonatul telecomenzii, frunzaritul revistelor,shoppingul si taratul tocurilor incomensurabile pe nu stiu ce bulevard faimos. Ai senzatia ca va fi ultimul detaliu pe care il va remarca cineva desi revistele au obosit sa ne tot spuna ca mainile sunt cartea de vizita a fiecaruia. Nu este nimic jenant in a nu-ti permite haine din ultima colectie Balenciaga ori incaltari Jimmy Choo, probabil ca isterie mai mare ca in Romania pentru branduri si pentru pozitionarea logo-urilor cat mai la vedere nu vom gasi nicaieri. E insa trist sa afirmi ca nu ai timp sau nu stii sa iti ingrijesti manichiura macar in limita bunului simt. Ok, activitatea pe care o desfasori presupune contactul cu diverse medii si substante care le afecteaza si murdaresc si e practic imposibil si nesanatos sa ti le aranjezi zilnic. Mi se pare normal atunci sa le scurtezi cat de mult se poate si sa nu iti aplici cel mai strident si naucitor rosu cu putinta, ca sa nu dai ocazia unei privelisti ce mie personal imi face sila de-a dreptul. Nu pot uita cateva "doamne" din satul bunicii care se prezinta la delicata operatiune numita sapat cu degetele pline de zgarieturi si rugozitati decorate cu o intreaga colectie de inele din acelea de aur rosu cu tot soiul de pietre colorate, gipsy-like si cred ca stiti despre ce vorbesc, cu unghiile mizerabile una scurta doua lungi date cu lacuri cat mai colorate si sidefate de acum o luna. Pai daca ai pretentia sa ai unghii "de doamna", asigura-te ca te comporti ca atare si ca nu vopsesti gardul inainte sa curati rugina si praful. Mai doamna e o femeie cu o piele curata, frumoasa si ingrijita, unghii scurte si discrete, decat una cu tipsuri a caror lungime ma duce cu gandul la focar de microbi si infectie si a caror forma imi aduce aminte de ghiarele unui animal furios.
Probabil ca cel mai important aspect, vis-a-vis de orice parte a corpului, este sa fie sanatoasa si abia apoi decorata. Poate ca uneori pare mai simplu si mai putin costisitor sa mascam decat sa tratam, insa e doar o prelungire a agoniei. In final, tot la medic vei ajunge, cum de fapt trebuia sa faci de la inceput pentru a preveni agravarea problemelor si implicit cresterea costurilor pentru "reparatie". Crede-ma pe cuvant, indiferent de textura, culoare, luminozitate, stralucire, nici un Chanel din lumea asta nu te va face sa uiti de boala ascunsa sub. Stiu ca ar trebui sa fie un articol propriu, dar nu se poate sa nu inserez cateva pasaje din articole de specialitate pentru ca nefiind medic nu imi permit sa fabulez sau sa improvizez intr-o sfera atat de serioasa. Cauzele ce pot afecta sanatatea unghiilor pot fi interne sau externe. In timp ce pentru cele externe(folosirea detergentilor fara manusi, lovirea de suprafete dure, folosirea lacurilor colorate fara baza de protectie, aplicarea unghiilor false,etc) exista numeroase produse cosmetice de care ne putem ajuta, cele interne se rezolva exclusiv la medic fiind determinate ,in principiu, de toate dereglarile si fenomenele de disfunctie care afecteaza fluxul sangvin catre patul unghiei si impiedica hranirea si dezvoltarea acestei: tulburarea ganglionilor, alergiile, insuficienta fluxului de calciu si a diferitilor aminoacizi, anemia, aparitia unei ciuperci sau a unei infectii. Pot imbraca urmatoarele forme:

" 1. Modificari ale culorii

Coloraţia normală a unghiilor este roz din cauză că prin transparenţa lamei unghiale se pot vedea capilarele patului unghial. Această coloraţie normală se poate modifica, în diferite nuanţe. Coloraţia albă se numeşte leuconichie. Ea poate fi totală, adică să intereseze unghia în întregime, ca în vitiligo, albinism, nevrite, sau după afecţiuni grave, sau poate fi parţială. Leuconichia parţială este forma obişnuită a afecţiunii şi este numită curent leuconichie, fără alt calificativ. Se caracterizează prin pete de culoare albă care apar pe lama unghială, pete ce pot fi distribuite regulat (liniar, etc) sau neregulat. Aceste pete răsar de obicei la nivelul rădăcinii unghiei, de unde ajung spre marginea ei liberă, o dată cu creşterea ei. Apariţia leuconichiei este pusă în legătură cu afecţiunile generale, mai ales de natură endocrină, lipsa zincului ori a vitaminei A.

În icter unghiile sunt galbene. În cianoză, stări caşectice, colaps periferic, ele sunt violete. În cangrenă (boala Raynaud, arterite) ele devin aproape negre. Tot negru apare şi hematomul subunghial post- traumatic, urmat de obicei de eliminarea unghiei. Diferite profesii (coafori, muncitori în industria coloranţilor) pot prezenta stigmate profesionale sub forma impregnării unghiilor cu diferite substanţe.

S-a descris sub denumirea de arc violaceu o dungă semicirculară de culoare violacee situată învecinătatea lunulei. Acest arc este considerat, de unii clinicieni, drept un stigmat sifilitic.


2. Modificari ale formei

Cea mai frecventă modificare a formei este realizată prin aşa numitele unghii hipocratice. Ele constau în exagerarea convexităţii normale a unghiilor, care devin bombate ca sticla de ceasornic. Cauza probabilă este un edem al patului şi mai ales a matricei care, ridicându-se, micşorează unghiul de creştere faţă de falangă, astfel că unghia se mulează pe planul osos. Unghiile hipocratice se pot constata în următoarele afecţiuni: cardiopatii congenitale, endocardită lentă, supuraţii şi tuberculoză pulmonară, papilomatoză intestinală şi osteoartropatia hipertrofiantă şi Pierre Marie.


3. Modificari ale structurii
  • Sanţul arciform Beau este un şanţ transversal, care apare în vecinătatea matricei şi înaintează odată cu creşterea unghiei spre marginea liberă. Poate fi prezent pe una sau mai multe unghii. Apariţia lui se pune în legătură cu tulburări de nutriţie, afecţiuni generale piretice, intoxicaţii (arseniacală sau etilică). La femei poate fi consecinţa traumatismelor de manichiură.
  • Depresiunile sau eroziunile punctiforme se pot prezenta pe una sau mai multe unghii, sub formaunor excavaţii rotunde care împrumută unghiei aspectul de degetar. Ele pot fi dispuse neregulat sau ordonate paralel, transversal sau longitudinal. Ele pot apărea după coree, reumatism acut, şi în diferite dermatoze: eczemă, sifilis, dar mai ales în psoriazis.
  • Şanţurile unghiale sunt dungi frecvent întâlnite la bătrâni. Uneori se pot accentua într-oasemenea măsură încât pot provoca despicarea unghiei, mai ales atunci când se asociază şi o fragilitate accentuată (onicoreză). Aceste şanţuri când sunt mai puţin pronunţate, poartă denumirea de striaţii. Ele pot fi longitudinale sau transversale. Când striaţia este transversală, ea însoţeşte îngroşarea unghiei, care devine mată, cenuşie, pierzându-şi transparenţa normală. Se întâlneşte în micoze şi în psoriazisul unghiilor.
  • Distrofia mediană canaliformă este o afecţiune caracterizată prin prezenţa unui şanţ longitudinalla una sau mai multe unghii. Acest şanţ este însoţit de subţierea, la nivelul lui, a lamei unghiale, care devine friabilă. Este o afecţiune rară, probabil de origine nervoasă.
  • Hapalonichia desemnează o afecţiune caracterizată prin înmuierea unghiilor, care se ramolesc deobicei sub acţiunea macerantă a secreţiei sudorale, în hiperhidroză sau în paralizii spasmodice. Uneori unghiile mai pot împrumuta aspectul alb-albăstrui şi fragilitatea membranei interne a cojii de ou (unghii în coajă de ou).
  • Sideraţia unghială este sindromul caracterizat prin oprirea în creştere a unghiilor.
  • Platonichia-se caracterizează prin dispariţia convexităţii normale a suprafeţei unghiale, aceasta devenind plană.
  • Koilonichia- este inversarea curburilor unghiale, suprafaţa prezentând în centru o depresiune,nivel la care unghia este mai moale. Unghiile iau înfăţişarea unor lopeţi. Se observă în anemii, eczeme, disendocinii.
  • Onicoschizia- se caracterizează prin deslipirea unghiei de pe pat. În cazul când unghia nouă creşte normal, pe pat cele 2 unghii se imbrică între ele ca olanele de pe casă. Afecţiunea aceasta se constată în onicomicoze, în toxicodermii, în pemfigus.
  • Helconichia- înseamnă distrugerea parţială a unghiei, sub forma unor pierderi de substanţă, caredescoperă astfel porţiunea corespunzătoare a patului.
  • Onicofagia- este distrugerea marginii libere, prin obiceiul ce-l au unele persoane, mai des copiii,de a-şi roade unghiile. Afecţiunea denotă ticuri nervoase şi necesită tratamentul unui medic psihiatru.
  • Uzura marginii libere- se observă în anumite profesii şi în dermatozele pruriginoase. Margineadevine lucioasă, netedă şi concavă.
  • Atrofia unghiilor- se caracterizează prin subţierea lor, devenind papiracee (ca hârtia). Suprafaţa lor devine ondulată, iar consistenţa moale. Ele nu trebuie confundante cu unghia epidermică, care ia locul celei normale, după extirparea matricei şi care se formează prin procesul de keratinizare suplimentară a patului.
  • Anonichia- este lipsa unghiilor. Ea poate fi totală sau parţială şi este de obicei congenitală. Sepoate întâlni în hiperkeratoza ihtioziformă, în keratoza difuză congenitală şi keratodermia palmo-plantară.
  • Îngroşarea unghiei numită şi pahionichia- se caracterizează prin faptul că unghia devine tare,rigidă, striată longitudinal sau transversal şi se colorează în brun sau cenuşiu. Ea poate fi congenitală, traumatică sau însoţeşte alte manifestări cutanate, ca leziuni palmo- plantare, leucoplazii bucale, etc. O formă deosebită a îngroşării unghiilor esteonicogrifoza, în care unghiile pierd forma lor normală şi se ridică de pe pat ca tăiate. Lungimea lor poate depăşi 10 cm. Se întâlnesc în sindromul varicos şi în nevrite. Îndepărtarea lor se face pe cale operatorie.
  • Unghiile în turnuleţe- sunt o varietate a onicogrifozei, în care spre deosebire de prima, în care degetele sunt afectate, în aceasta din urmă toate unghiile sunt interesate. În acelaşi timp în aceastăvarietate, vârful unghiilor nu se îndoaie, ci rămân drepte, asemenea unor mici turnuleţe, de unde vine şi numele afecţiunii.
  • Parakeratoza subunghială- se deosebeşte de pahionichie, cu care se poate confunda, prin faptul că lama cornoasă este de grosime ne modificată; totuşi marginea liberă a unghiei este îngroşată prin numeroase scuame care ridică unghia de pe pat. Obişnuit se poate să se însoţească de modificări ale unghiei: îngroşare, striaţii, etc. Se întâlneşte în psoriazis, eczemă, micoze, etc.
  • Paronichia - apare sub forma unei inflamatii localizate in jurul bazei unghiei si este una din cele mai intalnite infectii si care poate afecta intreg degetul in cazul netratarii. Paronichia acuta apare brusc, in cateva ore unghia devenind dureroasa, rosie si inflamata, iar sub cuticule poate aparea puroi. Cauzele acestei afectiuni sunt bacteriile si ciupercile, iar tratamentul consta in antibiotice, orale sau sub forma de crema, infectia disparand dupa cateva zile cu slabe sanse de a recidiva. Paronichia cronica apare treptat, iar remediile reusesc cu greu sa o indeparteze, putand aparea la mai multe unghii simultan. Ca si in cazul celei acute, unghiile se umfla, se inrosesc si apare puroiul. Totodata unghia creste neuniform schimbandu-si culoarea si fiind foarte fragila. Un prim pas in combaterea paronichiei cronice este pastrarea in permanenta a curateniei mainilor si a picioarelor, evitarea umezelii in aceste zone, folosirea sapunului antibacterian si a prosoapelor pe cat posibil sterile.
  • Panaritiul - este infectia acuta din zona unghiala, determinata de patrunderea sub piele a unui germen, de obicei stafilococic, printr-o leziune a pielii. Afectiunea este intalnita in special la persoanele ce au activitati manuale zilnice, celor ce sufera de diabet sau fac chimioterapie. Ca simptome putem intalni cresterea in volum a degetului, inrosirea si incalzirea acestuia, in caz de abces durerea fiind intensa si simtind pulsatia degetului. Trebuie sa avem in vedere si faptul ca infectia se poate extinde si la oase, articulatii si tendoane, iar lipsa tratamentului poate duce la infectia intregului organism. Ca remediu este recomandat tratamentul cu antibiotice mai puternice, iar in caz de nereusita se recurge la interventia chirurgicala.
  • Onicomicoza - este o infectie cauzata de ciuperci in principal si apare mai ales la degetele picioarelor. Onicomicoza este cea mai intalnita infectie a unghiilor. Este vorba de o afectiune ce apare doar la adulti si cu precadere la barbati, varsta inaintata fiind si ea un factor favorabil. Cel mai des intalnite infectii fungice sunt „piciorul de atlet” si micozele unghiilor. Putem recunoaste onicomicoza destul de usor pentru ca unghia capata un aspect neplacut, se ingroasa, isi pierde culoarea naturala si capata pete albe, negre sau verzui in unele cazuri putand chiar sa se faramiteze si sa cada pur si simplu. Cauzele pentru care aceasta infectie apare pot fi ciuperca pielii, purtarea incalcamintei sport, umiditatea picioarelor, transpiratia excesiva, leziuni ale unghiei, sistem umanitar slabit si chiar fumatul. Tratamentul recomandat este cel pe baza de antibiotice si evident, in cazul in care situatia nu se amelioreaza, consultarea unui medic de specialitate. Totusi, tratamentul cu antibiotice orale este unul din cele mai eficiente pentru ca prin circulatia sangelui in care ajunge antibioticul se regenereaza tesuturile unghiilor, dezavantajul fiind insa perioada de cateva luni in care corpul trebuie sa stea sub tratament medicamentos." (www.imaginelife.ro - "Bolile anexelor pielii - unghiile")

Sanatatea si cresterea unghiilor este afectata si de alimentatie, in caz de carente ori pentru a-ti asigura aportul necesar de vitamine si aminoacizi esentiali putand apela la suplimentele special create. Despre formula ideala a acestora am discutat deja intr-o postare mai veche pe care o gasiti aici. Intr-o perioada aveam o multitudine de santuri transversale destul de adanci, pe care in loc sa le investighez la medicul dermatolog le-am supus parerii medicului de familie. Stiind ca am o alimentatie deficitara datorita vesnicei diete, imediat mi-a pus diagnosticul malnutritie si mi-a recomandat un imunostimulator si ceva suplimente nutritive. Pe masura ce unghia crestea se deplasau spre marginea libera si reuseam sa scap astfel de o parte din ele, iar pe cele ramase le umpleam punctiform cu varfului acului "scaldat" in oja. Uneori sunt uimita de tampeniile ce imi trec prin minte in detrimentul solutiilor sanatoase si normale. La un moment dat ajungand la salon cu o prietena si plangandu-ma de problema unghiilor manichiurista ma intreaba daca imi tai cuticulele. Exact asta faceam,cu cutitasul acela metalic, desi le am foarte fine si pot sta foarte bine si cu ele neatinse. Santurile mele erau rezultatul invaziv al cutitasului care odata cu cuticulele imi "rascheta" si o portiune din baza unghiei,inca fragila. La inceput am fost reticenta, dar dupa un timp de cand nu-mi mai atingeam cuticulele am constatat si disparitia totala a santurilor. Oricum au o culoare bolnavicioasa si pete albe din abundenta, sunt casabile, se exfoliaza in ciuda miraculosului Farmec B5 ce mi-a fost indispensabil de 3 ani incoace,se ascut spre varf prin plierea laturilor inspre interior. Macar netede sa fie. Imi doresc din tot sufletul sa le pot tine patrate dar nu am forma necesara, sunt destul de ovale si imediat ce cresc putin incep sa se ascuta oricat le-as tot scurta si pili iarasi spre a avea marginea dreapta. Pur si simplu se "refac" singure pe oval si partea libera ajunge mai ingusta decat baza unghiei. M-am gandit de multe ori la manichiura cu gel si ezit. Mi s-a explicat ca mai putin daunatoare este protectia, ori aceasta nu ma ajuta caci va imbraca forma unghiei si tot nu voi ajunge sa am genul acela trapez la care visez. Da, poate ca nu se mai poarta, dar pentru cineva care nu le-a avut si nu le va avea in veci asa ramane un deziderat. Ramane tipsul, numai ca mi-as semna singura condamnarea la viciu. Daca as avea unghii sanatoase si puternice poate m-as incumeta, dar cum sa ma inham la pilirea unei suprafete si asa subtiri si sensibile? Probabil ca apoi nu as mai putea sta fara ele pentru ca as ramane cu ele distruse si pentru ca m-as obisnui cu aspectul acela imposibil de atins natural. Si daca nu imi permit o luna sa merg sa le schimb ce am sa fac? Nu vreau sa ingros randurile celor ce stau 2-3 luni cu acelasi gel, pe langa ca arata rau vazandu-se clar diferenta de nivel fata de partea crescuta, nici nu vreau sa imi imaginez ce dezastru lasa in urma si ce cu ce infectie ma pot trezi caci ma indoiesc ca ar mai ramane perfect lipit si nu s-ar strecura microbi.
Nu doar in materie de alimentatie sunt exemplu negativ, ci si ca utilizator al lacului colorat. Nu aplic intotdeauna protectie desi in ultimii ani folosesc numai culori intense si inchise, variatii de rosu si roz. In plus, nu le las sa respire suficient pentru ca ma ingrozeste aspectul lor nud. Nu neaparat din pricina ingalbenirii, ci pentru ca dunga aceea ce face diferenta intre unghia prinsa de pat si partea aceea crescuta, de regula alba, la mine este foarte inchisa, ca si cum ar Dar macar evit total sideful pentru ca nu il pot suferi dar in special pentru ca mi se parea ca "mananca" netezimea si culoarea unghiei. Am inteles ca este cu adevarat daunator persoanelor ce au carente de calciu.
Ideea postarii mi-a venit in urma unei provocari, "Concurs pentru bloggărițe cu un premiu de la OPI", lansata pe blogul Emei. Numai ca, tipic mie, m-am "folosit" de stimulentul acesta pentru a-mi dinamiza ambitia si dorinta de a scrie din nou caci uneori chiar nu ma simt in stare sa ma adun. Nu ma incumet sa spun ca particip, pentru ca am incalcat regulile. Nu e chiar un articol tipic mani-pedi, si in plus am inserat un pasaj preluat dintr-un articol medical. Dar sunt fericita ca am scris, ca nu m-am lasat descurajata de starea proasta, caldura, plictiseala, apatie. Decizia participarii ii apartine Emei, eu imi doresc doar sa fi reusit sa va captez atentia si sa cititi macar o parte. Printre randuri, stiti doar ca ma pierd in detalii si am obiceiul sa scriu prea mult riscand sa-mi pierd pe drum cititorii.:)




vineri, 4 iunie 2010

Mascara BADgal Lash BENEFIT

Desi sunt extaziata la aparitia oricarei noi potiuni cosmetice si sufar cumplit cand nu o pot avea sau macar incerca, nu pot spune ca sunt dependenta de intreg arsenalul disponibil in aceasta sfera si chiar ma pot lipsi de mare parte din portfard. Ca si folosinta, caci la dreptul de proprietate nu am de gand sa renunt curand. Chiar daca ma tratez, sunt genul care simte nespusa bucurie sa priveasca hainele si fardurile minutios aranjate in dulap si pe etajere chiar daca in fapt poarta aceleasi cateva tinute favorite, acelasi ruj si aceeasi nuanta de fard. Efectiv zac cu gandul la ce nu pot avea, stau noaptea si imi imaginez cum le-as asorta si unde le-as purta. Si evident ca in mare parte raman simple dorinte, numele meu de familie e J. nu G. De la Gates, adica.
Imi place sa am multe si cand am chef imi place si intregul ritual al "pictarii", cu toti pasii recomandati de orice make-up artist si cu atentia cuvenita fiecarei actiuni. Dar in majoritatea timpului incerc sa nu compun ansamblul integral pentru a nu-mi determina dependenta fata de rezultat. E clar ca exista o diferenta considerabila intre chipul natural si cel machiat cu tot alfabetul, si nu neaparat in sensul contrafacerii esteticului ci al imbunatatirii exagerate a unor trasaturi. Pometii mei nu arata rau, am fata ovala, insa ajutati de bronzer ori blush ii pot sculpta sa obtin acea "scobitura" tipica modelelor cu fete foarte subtiri. Tenul meu nu-i horror, dar mixt fiind independent de vointa mea, a devenit subtire, descuamat, neuniform, si cu ceva pori dubiosi. Bagheta magica numita fond de ten si/sau pudra isi indeplineste bine rolul de zana buna si ma ajuta sa uit ca sunt nefericita sortii si sa-mi uniformizez si matifiez pielea. Ochii sunt caprui-verde,hazel, si fardul negru, kaki, burgundi ori mov imi este aliat de nadejde in a-i deschide considerabil incat sa pot afirma uneori ca-s verzi(ca-s albastri nu mi-a iesit niciodata sa falsez,poor me). Am parul fin si saten deschis, asa ca posed niste sprancene nu subtiri ci rare si fara forma, nevopsite,necreionate si nepensate le caut cu lupa prin fotografii. Ar fi culmea sa sustin ca eu arat la fel si cu si fara machiaj,si ca sa nu pierd contactul cu realitatea si sa ma trezesc ca atunci cand nu ma tencuiesc cu jumatate de trusa nu-mi raspund prietenii la salut, rar ma fardez ca la carte. Singura parte pe care tin sa o evidentiez sunt ochii, de aceea ma preocupa tehnicile si produsele destinate acestora. Fara dermatograf nu exist, si ma pot limita la el, numai ca nu vreau simpla conturare ci transformare si atunci deja am nevoie si de nuanta de fard potrivita si de un rimel cu efect dramatic. Nu folosesc des rimel pentru ca ma ucide procedeul indepartarii, imposibil sa nu imi intre in ochi si sa nu lacrimez. Cand folosesc chiar tin sa se vada, nu ma intereseaza naturalul decat in sensul evitarii lipirii genelor in stil picioruse de paianjen, in rest le vreau cat mai voluminoase, lungi , in cel mai intens negru. Falsies pe cat posibil. Sa faca vant cand clipesc.:) Si iata-ma in cautarea plumperului de gene perfect, pana acum pe lista alba figurand Diorshow Extase, Maybelline Colossal/The Falsies/Turbo Boost si L'Oreal Double Extension Renewal Serum Inside.
Despre Benefit in general citesc recenzii pozitive, dar acesta este abia al doilea produs testat personal. L-am incercat intamplator si m-am bucurat pentru ca era una din dorintele vechi, dar citind acum pe makeupalley constat ca nu e tocmai un produs de top. Din peste 1000 de consumatoare abia 40% l-ar cumpara din nou. Ma asteptam sa fie deosebit fiindca l-am regasit adesea in recomandarile rubricilor de specialitate. Nu a fost sa fie....cel putin nu pentru mine, posesoarea unor gene perfect normale si oarecare.
Costa cca 19$ si promite efect de gene false, volum extrem si curbare. Functioneaza poate pe principiul "promisiunile sunt date ca sa fie incalcate", nu am suferit asa o deziluzie din ziua cand mi-au spus ca Mos Craciun nu exista si am realizat ca nu am sa primesc in veci cele nspe papusi Barbie cerute. Nu pot spune ca-i un rimel prost, am vazut destule dezastruoase. Intelegand aici de la faptul ca parea ca mi-am udat genele si cam atat, zero alungire/volum/curbare, pana la consistenta prea densa ce genera efect de gene opace, uscate si casabile, depuneri inegale si inestetice, lipire, dezordonare, ochi de raton dupa putin timp sau depuneri de pulbere neagra.
Pot afirma doar ca este departe de renumele brandului si de atributiile oficiale. Cel incercat de mine avea o consistenta prea light ca sa poata conferi aspect de gene false, era doar ceva mai dens decat un lichid. Nu imi place sa imi pun 5 straturi in 30 min, daca mergi pe asa o procedura probabil orice mascara volumizeaza. Rimel de volum inseamna sa imbrace mult si rapid. Si acesta nu o face, se vede ca il porti, dar in principiu pentru ca alungeste putin si defineste prin pieptanare si intunecare. Genele mele nu pareau nici mai dese si nici mai groase, ci numai frumos aranjate si natural definite. Nu vreau naturalete, daca as cauta asta le-as lasa nude. La capitolul curbare iarasi nimic detectabil, nu ma asteptam sa arate ca intoarse cu clestisorul dar nici sa nu vad schimbare. Singurul fapt ce m-a bucurat a fost ca nu mi le-a dezordonat cand am facut zig-zag, s-au asezat uniform. Mie asta imi ia cel mai mult de fapt, sa la fac sa stea egal pe latime si inaltime. Mai ales cand nu folosesc clestisorul ma trezesc cu rarefieri sau apropieri inegale ori cu ele unele mai sus decat altele. Pentru cineva cu gene deosebite, ce vrea aranjare si intensificarea nuantei, chiar il gasesc ideal pentru ca nu lipeste si nu incarca. Nu e cazul meu, eu am nevoie de exagerarea naturii.
Peria este cea mai mare pe care am vazut-o vreodata si initial mi-a parut imposibila. Mi-a placut ca pare facuta din par fin si des natural, multe arata ca periile acelea rotunde pentru ondularea podoabei capilare ce dau senzatia de scotch, plastic. Probabil ca acesta este secretul aplicarii uniforme si nedispersarii genelor, e ca si cum le-ar "mangaia" nu pieptana. Se foloseste putin mai greu in coltul intern dar cu putina atentie nu cred sa fie o problema. Pacat ca nu ajuta cu nimic la volumizare, textura nu e suficient de densa oricat ai insista cu periajul.
Nu as reveni asupra acestui rimel pentru ca exista variante mai ieftine net superioare calitativ.Cele 3 Maybelline costa sub 30lei si cu 2 straturi in putine minute am gene de Bambi.

joi, 3 iunie 2010

Fond de ten Even Better CLINIQUE

Conform descrierii oficiale, se potriveste tuturor tipurilor de ten si ofera acoperire medie spre totala. Are textura lichida, este anti-imbatranire, acopera si trateaza diferentele de tonalitate ale pielii, netezeste si da luminozitate, este imbogatit cu minerale si poate fi purtat mult timp.
Costa cca 30euro, si cercetand paginile site-ului oficial am gasit pe varianta franceza o prezentare mai detaliata : "Hiperpigmentarea este unul din primele semne ale imbatranirii premature dar poate fi deasemenea cauzata de radiatiile solare sau acnee. Poate sa apara sub forma de pete mai intunecate sau chiar brune. Pentru a raspunde acestor nevoi, Clinique introduce un nou fond de ten care sa imbine infrumusetarea cu tratarea, gratie SPF15. Creat de dermatologi, este primul fond de ten Clinique care, prin utilizare zilnica, ajuta la uniformizarea si diminuarea imperfectiunilor tenului. Permite nu doar camuflarea sau estomparea petelor brune, ci si tratarea rapida si indelungata a acestora, impiedicand formarea altora noi. Continand minerale, lasa tenul natural, luminos si stralucitor, pielea este netezita si radianta. 100% fara imperfectiuni! Este disponibil in 6 nuante adaptate fiecarei carnatii, este comfortabil de purtat iar gradul acoperirii depinde de gustul fiecareia. Lasa un finish mat si natural."
  • Dupa ce incercasem Continuous Coverage, nu am mai simtit nici o atractie fata de Clinique. Acela era destinat camuflajului total, fie ca si corector ori pe intreaga fata. Cum deja povestisem, " Continuous este ca o crema destul de "thick" (nu curge daca tii tubul deschis in jos), si nu am remarcat sa aiba ceva sidef si nici pudra nu era evidenta desi sunt ferm convinsa ca o contine. Nu luceste propriu zis, dar nici nu este un aspect mat. Oricum, nu poti obtine un aspect natural plusand cu pudra sau un alt fond de ten, ar fi prea mult. Cel putin pe tenul meu, si nici macar nu era lumina naturala asa ca nu vreau sa-mi imaginez cam cum aratam ziua. Eventual aplicat punctat, strict pe pata sau cicatrice, si apoi folosit fondul de ten uzual, pudra si restul ritualului.Nu se ia cu apa, nu curge asa cum o fac cele lichide, se face un fel de ocluzie, devine vascos. Trebuie sa insisti bine ca sa il indepartezi complet si eficient, cred ca necesita chiar un demachiant pentru waterproof desi el in sine nu se incadreaza aici fiindca se ia totusi." Efectiv ma simteam tencuita, deloc comfortabil, evidentia si exacerba descuamarea, si nici nu era oilfree desi se adresa unui ten ce ar fi impus asa o cerinta.
Asa incat incercarea lui Even Better nu a fost programata ci intamplatoare. Il luase de curand o prietena si pentru ca mi-a fost la indemana nu puteam rata sansa. O stiu ca ii plac straturile, desi are un ten perfect, si ma asteptam sa fie din aceeasi categorie. Spre surprinderea mea, a fost una din cele mai bune baze incercate vreodata. Pentru cine a folosit, asemanator cu textura si finishul L'Oreal Ideal Balance, singurul lor fond de ten pe care l-am gasit minunat caci in rest am doar amintiri neplacute. E un lichid catifelat, deloc pudrat sau spumos (cel putin eu nu am detectat inserarea particulelor de pudra, oh happy day!), ce necesita o cantitate si efort minime pentru a acoperi natural si eficient intreaga suprafata. Desi ma descuamez vag si constant in unele zone, nu mi-a evidentiat si nici determinat scuamele, nu s-a "adancit" inestetic in pori sau riduri/linii iar pielea parea uniformizata, neteda si cu tonus bun, lucru pe care il apreciez pentru ca de la atatea experimente de-a lungul anilor epiderma a ajuns sa para subtire si transparenta, aspectul acela de coala ce interactioneaza prost cu fundatiile pentru ca rar poti folosi ceva si sa adere. De regula nu fac priza si arati a strat pe strat. Imi plac mai mult lichidele subtiri, desi acoperirea nu e mare,arata natural si sunt mai usor de controlat. Dar partea lor proasta e ca fiind pe baza de apa practic se usuca pe piele ca o pelicula si daca plangi, ploua sau ai vrea sa il folosesti la piscina te trezesti cu dare inestetice. Imi amintesc de alternativa lui, Ideal Balance, ca atunci cand nu mai aveam crema hidratanta sau pur si simplu nu aveam chef de ea, il amestecam cu 2-3 picaturi de apa pentru a-l face mai usor de aplicat. Aceasta este textura mea ideala, lichid-catifela(n)t care sa nu se transforme, disperseze ori sa se stranga urat daca intra in contact cu apa. Finishul este mat, dar nu opac ci usor glowy dar stralucirea aceea pe care o are tenul neted si proaspat, nesidefata. Este buildable numai ca nu cred ca ar mai arata natural pus in multe straturi, mai bine ramai la unul si plusezi cu pudra. Peste el am aplicat un puf de Hello Flawless Benefit si arata si mai bine, nu simteam ca port 2 straturi diferite, se imbinau foarte bine si fara sa arate artificial. Trebuie sa admit insa ca nu il vad potrivit pentru un ten gras sau cu imperfectiuni severe, nu din cauza acoperirii caci probabil pe acele tenuri ar fi cel mult medie, ci pentru ca sigur nu va face fata sebumului si imperfectiunilor nefiind atat de light ca si structura, nu e "apos". Dar pe tenul mixt fara nevoia unui camuflaj mare/total imi pare, cel putin momentan, cea mai buna optiune pe care o am. Preferam totusi pentru vara efectul fff light a lui Maybelline Pure Makeup, dar ce sa mai fac acum cand nu mai e in magazine...trebuie sa ma reorientez. Daca nu ar costa atat in secunda asta mi-as lua Even Better fara sa clipesc, de multa vreme nu am mai fost atat de incantata de un fond de ten. Nu s-a demachiat greu si nici nu m-am trezit cu surprize neplacute.
Un mic inconvenient rezolvabil, cel putin la mine, necesita totusi un puf de pudra, mai ales daca nu iti place aspectul usor glowy. Dar asta inseamna chiar si simpla trecere a pamatufului, fara a lua o cantitate considerabila. Cum sunt obsedata de matifiere, imi doresc totala opacitate caci termenul si efectul radiant ma duc cu gandul la stralucirea data de probleme si nu la prospetimea pielii.
Are SPF 15,un aspect pozitiv cat timp majoritatea nu acordam atentie suficienta protectiei solare separate. Eu prima, nici acum nu intentionez sa imi cumpar SPF pentru fata pentru folosirea cotidiana.
Repet, daca aveti nevoie de camuflaj extrem cautati alta varianta. Si mai cred ca durabilitatea si matifierea nu se impaca bine cu crema hidratanta sub, poate doar un fluid fff light. Nuantele mi se par cam putine, mie mi s-a potrivit perfect caci sunt atat de bronzata incat chiar aveam nevoie de cea mai inchisa si de regula nuantele inchise nu au treaba cu sfera "rose" pe care o urasc din suflet.
Ambalajul e un plus, plastic, asa ca nu trebuie sa mai traiesc stresata ca ma trezesc cu sticluta sparta prin portfard sau ca il scap pe gresie si jelesc o saptamana, cam de 30 euro asa.:)
Cum nu l-am folosit suficient timp, nu imi dau seama daca chiar trateaza si uniformizeaza petele. Pe makeupalley existau si asemenea recenzii, poate efectul placebo doar, dar oricum mi-e suficient si ca simplu fond de ten cat timp nu afecteaza starea pielii negativ.







miercuri, 2 iunie 2010

Fond de ten Color Clone Subli-Mat H.RUBINSTEIN,Matt Touch YSL,Teint Singulier YSL

Nu ma ocup de stereotipuri decat in sensul demitizarii, cu maiestria unui chirurg zodiacal a carui activitate nu cred sa inceteze cat timp pe undeva prin cele suficiente zeci de kilograme mai bate in ritm de salsa pe tocuri cui odiosul organ pe care incep sa il cred atotcuprinzator. Asa ca e pur intamplatoare inserarea sintagmei "a fost odata ca niciodata"....cand Ileana Cosanzeana nu se spala pe fata cu Evian si nu-si pulveriza fonduri de ten SF peste bronzul organic, cand obrajii parguiti nu fusesera sculptati cu NARS Orgasm, cand buzele proaspat colagenate nu cunoscusera miracolul numit Chanel Aqualumiere, genele lungi si grele clipeau ritmat a-la-Bambi si fara Divinora,iar parul ei in culoarea graului copt cu suvite cognac,nisip si sampanie nu cunoscuse indemanarea lui Laurent Tourette si proprietatile vopselelor profesionale aplicate impecabil prin balayage. Evident, pe vremea aceea castelul nu prea colabora cu raza de actiune a centralelor atomice, praful era de stele si nu de compusi chimici, vantul suna a briza desfatatoare, soarele era un fel de Givenchy SPA cu vouchere consistente pentru domnitele fidele si efect de IPL, urechile delicate sufereau cel mult de extaz melomanic si nu de supradoza de claxoane si constructii fonetice suave provenite de la calestile cu prea multi cai si prea mult avant social.
Si cum mai cred in povesti dar nu si in basme, am renunat sa mai sper ca istoria se va repeta mai devreme de a 10a mea generatie. "Sunt FEMEIA IMPERFECTA si sunt dependenta de jumatate din inventiile ultimului mileniu.Si nu,nu vreau sa ma tratez.Un centru de supraintoxicare n-aveti?"
Cap de afis, materia pigmentata numita fond de ten. Il uram din tot sufletul,si eu, si hainele mele albe, si imaginea mea sifonata de cele 35grade din miezul verii, si apa din piscina, si nefericitii privitori ai neputintei mele. M-am consolat deja ca nu pot duce tenul inapoi la magazin sa imi dea altul portelanat, si ca imi voi petrece multi ani tencuindu-ma cu constiinciozitate. As vrea sa afirm ca am evoluat, ca il aplic si cu capul in jos si ochii inchisi, si la reflector si la bricheta. Dar nu...trebuie sa pornesc de la premisa ca pe o piele imperfecta SE VEDE. Problema este daca natural sau artificial, discret sau industrial, de bun simt sau de reclamat la OPSR(SR=simtul ridicolului). Si cautarea e mai riscanta si fantasmagorica decat gasirea Atlantidei.
Am experimentat suficient incat sa inteleg ca uneori mai putin inseamna mai mult, si ca pe un ten mixt si uneori rebel potrivit si susceptibil de naturalete este fondul de ten lichid, oilfree si ideal fara parfum. Cu toate astea, nu m-am putut abtine sa nu imi fac sperante auzind trioul magic YSL ori greutatea constructiei RUBINSTEIN. Mai jos veti regasi si motivul ce m-a determinat sa le reunesc intr-o singura postare.

1. Color Clone Subli-Mat imi atrasese atentia de ceva timp, fiindca aparea drept un soi de panaceu pe forumuri. Miraculos dar greu de procurat in Romania. Costa cca 46$, adica suficient de mult incat sa impuna calitate si efecte maxime. Potrivit descrierii oficiale, "un machiaj diafan cu finisaj natural care infrumuseteaza pielea, ascunde imperfectiunile si evidentiaza tonalitatea fara sa se stranga. Reda textura catifelata si mata si protejeaza impotriva radiatiilor solare." SPF12.

2. Matt Touch imi inspirase incredere datorita brandului, tot ce incercasem de la ei a fost absolut divin. Am mai spus, cu adevarat luxurious atat ca ambalaje cat si ca eficienta. Costa 52$ si promite: "Catifelare, textura matasoasa, finish mat radiant. Extractul de nufar asociat cu buretii sebo-reglatori purifica si controleaza excesul de sebum, iar pigmentii cu straluciri de stele ascund imperfectiunile si ilumineaza textura pielii.Tenul devine neted si proaspat, radiant dat in acelasi timp mat timp indelungat."


3. Teint Singulier , acelasi grandios YLS. Costa cca 45$. "Usor si fin, ajuta la evidentierea texturii, se adapteaza perfect pielii si acopera imperfectiunile. Finish-ul extra-mat genereaza un aspect catifelat si natural. Pigmentii de siliciu formeaza un strat protector care ii da rezistenta. Ofera hidratare si comfort si se potriveste tuturor tipurilor de ten."

Concluzii? Toate trei au o textura pudrata, insa genul acela atat de silky si light incat pot fi considerate mai mult pudra cremoasa decat crema pudrata. De fapt Teint Singulier chiar contine aceasta precizare, dar de la celelalte doua ma asteptam sa fie mai consistente pentru a avea putere de acoperire mare asa cum pretind de obicei bazele matifiante. Detest senzatia aceea oily care ramane pe degete dupa aplicarea acestor "spume/voaluri pudrate", chiar nu imi dau seama ce pot contine in locul uleiurilor incat sa fie asa neplacute la atingere. Nu imi inspira deloc rezistenta si absolut toate cele incercate de-a lungul timpului s-au luat pe haine. Nu imi dau niciodata pe gat pentru ca aleg culoarea similara, dar cu toate astea imi ajung pe gulere/revere prin mijloace care imi scapa, caci nu-i vorba doar la imbracat/dezbracat. Cel putin in acceptiunea mea,cele trei contin particule sidefate,numitele sheer-nu-stiu-ce, menite probabil sa reflecte lumina si nu am descoperit inca in ce mod ar putea face acest lucru caci mie mi se pare ca dimpotriva releva imperfectiunile. Mat inseamna mat....a,ok,admit aspectul acela de mat radiant, nu opac, dar nici sheer. Umed,nud,dar nu sclipiricios. Nu pot spune ca detectez particulele, ci doar ca in compozitie pare a fi integrata genul acela de pulbere sidefie regasita pe aripile fluturilor, ce din punctul meu de vedere nu se prinde de piele,nu face priza,ci doar o acopera. Neaos zis, o tencuieste. Acoperirea e cel mult medie, nu am un ten ce necesita acoperire mare si cu toate astea nici unul din ele nu a reusit sa ma faca sa arat flawless.
De matifiere nu s-a pus problema, nu face fata nici 2 ore, daca plusezi cu pudra arati incarcat si rau. Daca te "bucuri" de deshidratare si descuamare, pregateste-te sa-ti vezi fiecare scuama marita la microscop si sa te deshidratezi si mai tare, asta neinsemnand insa excluderea efectului de beculet. O sa fii un beculet flacky. Ce poate fi mai dizgratios? Un soi de L'Oreal Cashmere mai subtire. Si probabil cu ingrediente mai pretentioase, caci daca ma gandesc bine se poate ca doua fonduri de ten din aceeasi cateogorie sa fie la fel de bune/proaste dar in timp efectele asupra varstei si texturii pielii sa fie diferite. Sper. La ce preturi au ar fi bine macar sa esueze fara sa afecteze.
Sunt ferm convinsa ca arata bine pe tenurile fara imperfectiuni, radiant baby face effect. Dar acelea ar putea functiona si fara o asa incarcatura so......practic destinatia lor expresa nu este atinsa. La mine,cel putin. E buildable, dar la ce bun, perfector tot nu mi-a fost. Probabil merge sa pui straturi numai pentru e foarte light, dar matifiere extrema nu am obtinut.

Pudra "Hello Flawless" BENEFIT


Intotdeauna cand ma gandesc la gesturi tipice cochetariei feminine imi vine in minte ritualul pelerinajului in "haita" catre toaleta doamnelor in scopul pudrarii nasului. In fapt, un tertip abil de a ne subtiliza unei discutii plictisitoare ori unei companii mai putin placute, o posibilitate de a dezbate mai intim subiecte ce nu suporta amanare ori pur si simplu dorinta de a verifica ansamblul estetic cu care defilam in acel moment.
Desi majoritatea produselor cosmetice ajung pe chip, dintr-un motiv neidentificabil fondul de ten si pudra imi par cele mai importante pentru a ridica sau a cobori un machiaj. Evidentiatoare, corectoare sau chiar generatoare de forme, fara un produs adecvat si calitativ nu vad ce minuni ar mai putea face restul "acuarelelor". Sunt prima care blameaza acoperirea, pentru ca imi inspira sufocarea pielii si artificial, dar trebuie sa recunosc ca un machiaj elaborat sau spectaculos nu arata complet fara acest compromis. Am vazut tenuri perfecte lipsite de camuflaj dar impodobite cu tot restul arsenalului...nu puteai sa nu remarci diferenta de textura si nu neaparat in sens elogios.
Pentru cele private de bucuria de a zambi fericite oglinzii la trezire, inclusiv eu, oricat de odios ar suna, cele doua instrumente sunt indispensabile. Daca ar trebui sa aleg, as opta pentru pudra fiindca cel putin in cazul meu s-a dovedit mai putin daunatoare si mult mai capabila sa infraneze avantul reflectorizant al tenului meu ce in mod clar nu ar trebui sa aspire la rolul de Rudolph, renul favorit al Mosului. Mda,adica acela cu nasuc de licurici vizibil din spatiu. Cum nu-s pusa in ipostaza deliberarii,inca imi permit sa plusez si cu fond de ten. Am mai spus ca nu ma impac deloc cu ideea 2/3in 1 caci nu cred in plurivalenta perfecta a abilitatilor in nici un domeniu. Cazurile cand un fond de ten pudrat se descurca singur contra sebumului sunt rare, mai rare ca ploaia de stele. Daca incerci sa adaugi pudra separat, te alegi cu o tencuiala demna de arhitecturi deplorabile. Asa ca din punctul meu de vedere formula ideala este fond de ten lichid ori creme-gelee lipsit de uleiuri, plus pudra matifianta. Inca mai optez pentru pulbere, imi place sa vad cantitatea aparent interminabila si sa simt ca pot controla "voalurile", dar din pacate oferta e limitata si mai usor gasesc compacte mai ales in ce priveste nuantele.
Nu stiu cum sunt celelalte produse Benefit, in mare am citit mult mai multe pareri pro decat contra asa ca inclin sa cred ca minusurile sunt exceptii si nu reguli la calitatea brandului.
Imi place ambalajul pentru ca arata girly, e vesel si "casual". Nu stiu cum ar arata scos dintr-un Hermes Birkin dar sigur se odihneste cu constiinta impacata in buzunarul de la jacheta de jeans ori geanta mea no name. Dotat cu oglinda,pamatuf si buretel, e boudoir la purtator. Nu am avut in viata mea oglijoara separata in portfard, de fapt nici nu prea car portfardul dupa mine, dar e un plus ansamblul pentru ca de regula retusarea machiajului vizeaza "fundatia" si nu ai tot timpul o oglinda serioasa la dispozitie. Nu imi place pamatuful pentru ca risipeste continutul, cu buretelul aplicarea e mai precisa si acoperirea uniforma. Tot timpul cand folosesc pamatuf jumate ramane pe el si jumate dispersata prin/pe langa cutie. Pe fata ajunge si mai putina. So...buretel sa fie! Cutia nu este voluminoasa, pro, caci nu e deloc practic sa bagi ditamai ambalajul intr-o amarata de gentuta pentru club cand mai trebuie loc si de telefon,servetele,un ruj si mai stiu eu ce.
Textura e fina si matasoasa, si prin silky inteleg lipsa totala a granulatiei si aspectul de voal, si nu particule sidefate. Se poate publica si in Monitorul Oficial posibilitatea camuflarii imperfectiunilor prin refelectarea luminii ori prin stralucirea deliberata, pentru mine sideful in fond de ten sau pudra e crima pe tenul ce natural devine pom de Craciun dupa cateva ore. Nu il sufar deloc, nici in farduri sau rujuri, dar acolo mai am indulgenta la ocazii speciale. Cand am aplicat-o intaia oara purtam pe jumate de fata un Clinique Even Better, un lichid catifelat, iar in rest un YSL pudrat. Desi e foarte fina, efectul pe fondul de ten usor pudrat a fost "te-rog-demachiaza-ma-urgent!". Nu s-a intins uniform, a evidentiat cateva linii pe care nici nu stiam ca le posed. Incarcat, artificial. In schimb, pe partea cu Clinique a rezultat o baza flatanta, neteda, cu aspect natural. Credeam ca arat bine si fara, dar cand am aplicat si pudra diferenta pozitiva era sesizabila. Nici urma de asperitate ori pete si nici dupa cateva ore nu si-a modificat culoarea. Nu pot afirma ca nu mi-a mai lucit tenul 8 ore caci as minti....dar e clar superioara fata de majoritatea celor utilizate anterior care aratau perfect 1-2 ore apoi capatam acel aspect usor transpirat. Ca textura o pot asemana cu YSL, dar nu-mi par egale caci pe aceea o vad si mai delicata si nu cred ca ma insel. Citind pareri pe makeupalley am constatat ca existau si cazuri de generare a descuamarilor, o gaseau agresiva dupa un timp. Nu pot spune ca mi-a accentuat scuamele sau ca le-a generat, eu am de felul meu probleme in acest sens si nu cred ca voi scapa vreodata de gomajul constant. Daca cele ce nu cunosteau asemenea probleme s-au trezit peste noapte cu ele, insemna ca eu care traiesc zi de zi "bucuria" lor trebuia sa necesit raschetare severa. Aici e discutabil....cert e ca momentan nu o acuz de crima contra nivelului hidratarii. Unde mai pui ca are si SPF15, bonus pentru neglijentele ca mine ce ignora avertizarile dermatologilor.
Ador textura light dar multumitor de matifianta, nu vreau sa simt si sa arat ca si cum imi pun pe fata pudra de talc ori pulbere pura a nu stiu caror cereale. As lua-o over and over fara sa clipesc dar...
Pretul.Doare. 34$. De banii astia da si cu aspiratorul? Macar sa calce, e operatiunea ce o urasc din adancul inimii. :)