Translate

sâmbătă, 15 februarie 2014

Beautiful Serbia. Belgrad, orasul ascuns.


Pasiunea mea pentru Belgrad a inceput cu o carte. Target, un jurnal de razboi scris de Sorin Bogdan in timpul conflictului cu NATO din 1999, material pe care vi-l recomand cu drag pentru ca dincolo de aspectele urate si dureroase ale unui razboi veti descoperi oameni si locuri speciale pe care presa si prejudecatile rezultate din distorsionarile infaptuite de aceasta ni le-au negat. 


Nu am fost niciodata o amatoare de carti dedicate conflictelor armate fiindca era una din temerile-obsesie ale copilariei. Ambii mei bunici au luptat pe front, unul fiind si impuscat in Rusia. A supravietuit dar a petrecut mult timp in spitale atat acolo cat si in tara ajungand acasa abia dupa 9 luni de la terminarea razboiului. Bunica a pierdut doi frati atunci. Astfel, am ascultat de multe ori amintirile lor despre acele vremuri si suferintele traite si ma gandeam adesea ca se va intampla din nou. 



Cand a izbucnit razboiul in Bosnia si Herzegovina in 1992 eram copil, nici macar nu intelegeam prea bine ce se intampla si cat de grava e situatia acolo, dar cand a inceput asediul in Kosovo realizam cat de aproape suntem si cat de usor se poate intinde in functie de pozitia tertilor interesati. Despre cele doua state si atitudinea Serbiei fata de incercarea lor de a se desprinde nu am o pozitie clara nici macar acum, dupa ce am reusit sa citesc mai multe carti dedicate evenimentelor in speta. 



Curiozitatea deschisa dupa Target mi-a invins hotararea de a nu deschide pagini triste si nu regret fiindca a fost o incursiune valoroasa pentru cultura mea. Am constatat ca nu stiam mai nimic despre acest subiect si ca oricum acel putin era viciat. Yugoslavia, prin nivelul la care reusise sa ajunga si progresul continuu, a reprezentat o amenintare serioasa la nivel mondial. Va inchipuiti ce incantate au fost SUA si NATO sa intervina intre statele membre si sa ajute la faramitarea sa. Si atunci nu stiu cat sa ii condamn pe sarbi pentru ce s-a intamplat, caci asa cum ei afirma "Kosovo e Serbia" si eu simt ca Moldova si Basarabia sunt pamant romanesc si ca nu ar fi trebuit cedate. Daca v-am starnit curiozitatea si pentru a nu mai incarca postarea, va recomand de asemenea Travesty - The trial of Slobodan Milosevic and the corruption of international justice.  


Ei bine, dupa razboi si dupa ce economia tarii a fost serios lovita, oamenii au inceput sa asocieze spatiul ex-yugoslav cu doua coordonate : insecuritate si saracie. In asemenea conditii nu e de mirare ca turismul este sub potentialul statelor implicate si ca putini sunt cei care isi doresc sa vada Belgradul in detrimentul altor capitale europene populare. Eu mi-am dorit. Mult. Am vrut sa vad toate locurile despre care povestea Sorin Bogdan - sa ma plimb pe boema Skadarlija, sa locuiesc la Hotel Royal cu speranta ca il voi intalni pe Nelu, directorul roman al hotelului, sa mananc la Tri Sesira si sa vad cladirile distruse de rachetele aliatilor. 



Mai fusesem in Serbia de cateva ori, insa doar aproape de granite. La Kladovo, langa Drobeta Turnu Severin, pentru scurte plimbari "la cafea" sau la masa - e un orasel linistit dar cu un centru destul de animat vara datorita plajei, teraselor si cunoscutului restaurant Tekijanka unde puteti manca "dolofana" pljeskavica pentru aprox 4900 dinari (1100 dinari = 1 euro). Mie nu imi place carnea dar pentru amatori e imbietoare, e foarte mare si consistenta si, alaturi de garnitura inclusa, prietenilor mei gurmanzi le-a pus capac pe toata ziua. 


Am mai fost la Negotin si Zajecar, de data aceasta cu intrare pe la Portile de Fier II. Drumul a fost nitel cam anevoios, vama e undeva pe camp asa ca nu va ganditi la asfalt dupa ce treceti de ultimul sat de la noi. Era noiembrie, plouase, deci nu pot spune ca am gasit orase pline de viata insa avand in vedere ca eu iubesc oricum tara si oamenii nu am regretat plimbarile. 


Da, pe alocuri Serbia iti aminteste de comunism caci s-a construit putin si totul are un aer retro - care in orasele mici poate parea deprimant, mai ales intr-o toamna tarziu asa cum am ales noi - dar nu cred ca e cazul sa spunem ca o duc chiar asa rau fata de noi. In Romania, oamenii conduc masini de zeci si sute de mii de euro dar locuiesc cu chirie. In Serbia masini scumpe vezi rar dar pana si in sate casele sunt foarte frumoase, etajate si incarcate cu flori. Curti cochete cu garduri de 1 m, cam asta este insecuritatea din tara vecina - sa ma anuntati va rog cand la noi va indrazni cineva sa isi protejeze proprietatea asa simbolic cum fac sarbii. Nu e o regula, bineinteles ca exista si "normale", dar am vazut asta de cateva ori si ma gandeam la gardul meu de 2,20 m, ajuns asa din motivatii serioase. 


Cea mai des intalnita masina, exceptand capitala, este Yugo. Poate vi se pare deprimant dar eu m-am simtit cumva relaxata sa nu mai vad doze de snobism la fiecare pas, masini scumpe harbuite pe drumuri odioase. Aveam senzatia ca m-am intors in timp, in filmele romanesti pe care inca le vizionez cu placere cand am ocazia. 


Drumul de la vama spre Belgrad mi s-a parut oarecum descurcat chiar si fara gps. De la Craiova sunt aprox. 365 km, pe care i-am parcurs in 5 ore cu mici pauze. In vama am stat foarte putin, doar cat sa aratam actele. Se trece cu buletinul. Sarbii ne-au intrebat numai unde mergem si de ce, apoi ne-au urat drum bun. A urmat tronsonul cu peisaj de poveste, Clisura Dunarii - Djerdapska Klisura, la fel de spectaculoasa si pe partea noastra - la ei face parte din Parcul National Djerdap. De obicei nu imi plac drumurile cu serpentine, mi se mai face rau, insa aici este cu adevarat spectaculos si mi-ar fi placut sa fie mai lung traseul.  


Prima localitate dupa granita a fost Donji Milanovac, ce merita cu prisosinta macar o plimbare de weekend. Micut dar animat, cu aceleasi case cochete - a nu se intelege nu stiu ce minuni arhitecturale moderne - pur si simplu frumos si cald. Fara monumente de beton si fara termopane. Daca as avea de ales intre a sta la noi la Mraconia si a sta la Donji, as alege ultima varianta. Si asta si pentru ca la ei cazarea si mancarea sunt mai ieftine, iar oamenii sunt mai zambitori si mai petrecareti....cred ca am obosit sa vad chipuri serioase si firi recalcitrante. 


Urmeaza Golubac unde trebuie neaparat sa opriti si sa priviti ruinele fortaretei. Evident, fetele vor fi incantate de background-ul pentru poze si aici m-am inclus si pe mine caci toata excursia a fost raiul pozelor - si probabil cosmarul insotitorilor mei, doi la numar. Tot aici nu ratati Stanca Babacai, sau Baba Gaia, despre care circula multe legende. Cea mai populara se refera la iubirea dintre o turcoaica ce traia la Golubac si un comandant roman. O rapeste cand paza era mai slaba, dar beiul din Golubac ataca cetatea romanului noaptea, ucide soldatii iar pe cei doi ii leaga de stanca si ii lasa sa moara. 


Vine la rand Pozarevac, pe care din pacate nu l-am vazut decat in fotografiile folosite pentru documetarea prealabila plecarii, fiindca amicul ce conducea a preferat sa ocoleasca pe centura. Nu e un oras mare dar as fi vrut totusi sa il vad, sa-mi amintesc peste timp ceva si despre el - poate o strada, o cafenea, poate un muzeu sau o casa aparte. Am intrat apoi pe autostrada, careia nu i-as spune "ca in palma" dar nici nu pot afirma ca iti strici masina...un drum acceptabil, per ansamblu. Nu mai retin cat a costat, cred ca in jur de 3 euro. 



Problema a inceput la iesirea de pe autostrada, la intrarea in Belgrad. Ne-am ratacit pentru ca nu am intrat corect sa mergem spre centru, acolo unde aveam cazarea. Am nimerit intr-un cartier de blocuri, cumva mai sus, si gps-ul auto de care aveam pentru prima data cu adevarat nevoie bineinteles ca s-a gandit sa nu functioneze. Exista pe acolo un iphone dar aveam ceva probleme cu internetul si nici macar nu stiam unde suntem pentru ca toate placutele erau in chirilica - motiv pentru care ulterior acasa am pus frumos mana si am invatat alfabetul cel potrivnic. :)  In timp ce ma invarteam nervoasa pe aleile blocurilor, caci am pierdut ceva timp acolo si nu imi venea sa cred ca ne-am incurcat tocmai la destinatie, apare o batrana...sa nu credeti ca m-am lasat descurajata de cele 99% sanse sa nu stie engleza. Singurul lucru pe care l-a inteles a fost Hotel Slavija, singurul lucru pe care l-am priceput a fost, din gesturile ei, ca suntem la mama naibii. In final ne-a salvat "aifonul" si am ajuns cu bine la hotel, situat aparoape de kilometrul 0. 


Hotelul l-am ales de pe booking.com, plata la destinatie si anulare gratuita in termenul stipulat. Ceea ce ne-a folosit cand intentionam sa plecam din nou si cu doua zile inainte s-a stricat grav masina. Din pacate nu am putut sta la Royal pentru ca diferenta de pret era considerabila. Am studiat toate posibilitatile, inclusiv hosteluri si apartamente. Primele aveau ce urasc mai mult, bai comune, si in general paturi suprapuse. Ultimele aveau destule avantaje, dar nu mi-a placut ideea garantiei obligatorii ce de regula insemna 100 euro si faptul ca tot ce era aproape de zona centrala nu avea parcare proprie nici macar contra cost. 



Parcarea e un aspect foarte important pentru ca in Belgrad nu o poti lasa oriunde. Parcarile din zona centrala sunt impartite pe 3 categorii si in cel mai bun caz o poti lasa 3 ore, contra cost bineinteles, dar dupa ce timpul expira nu mai ai voie sa cumperi in acelasi loc - fac asta pentru a degaja traficul, banuiesc. Cum noi stateam 3 zile, nu prea suna frumos s-o muti din 3 in 3 ore. Luand in considerare amplasarea, facilitatea parcarii si pretul, cea mai buna optiune a fost Hotel Slavija. Cel de 2**, alaturi fiind si Slavija Lux. 



Hotelul nu este renovat, mobilierul este vechi si modest, insa eu nu am fost dezamagita pentru ca era curat si spatios. Am avut un apartament pentru trei persoane dar puteau sta lejer si patru. Baia era imensa, camerele rezonabile. In schimb nu exista balcon dar nu a fost o problema. Pretul apartamentului a fost de cca 150 lei/noapte si mi-e greu sa cred ca la noi poti sta in centrul capitalei cu suma aceasta. Includea si micul dejun, caruia nu i-am dat atentie la rezervare intrucat nu mananc dimineata si oricum imi imaginam ceva frugal. Nu a fost deloc asa, dimpotriva. Cei obisnuiti cu mese consistente dimineata ar fi fost mai mult decat fericiti. Chiar si eu m
i-am calcat pe obicei si m-am luptat cu ceva croissante si cappuccino.


Exista wi-fi gratuit in camere - desi eu retinusem pe booking ca ar fi doar in holuri si cam suferisem la gandul ca nu voi putea sta pe laptop cand ma lupt cu insomnia aferenta schimbarii patului. Din fericire m-am putut lafai in conexiune, am navigat fara probleme caci merge bine.
Revenind la parcare, costa 7 euro/zi si era necesara rezervarea. De inteles dupa ce am vazut-o, nu avea foarte multe locuri. Intrarea se face pe o straduta in laterala hotelului, este subterana. Ceea ce inseamna ca vei trage bagajele in rampa, asta n-a fost prea dragut.


Amplasarea iti ofera sansa de a ajunge pe jos la o multime de obiective turistice. Impresionanta catedrala Sf. Sava, strada pietonala Knez Mihajlova, Skadarlija, Piata Republicii, parcul Kalemegdan, Casa Parlamentului - de peste strada de ea puteti lua open bus-ul pentru turul orasului. Stiu, e nitel kitschos, dar va asigur ca e cea mai buna cale pentru a bifa mai multe obiective intrucat atunci cand timpul e scurt si nu cunosti orasul nu ai cum sa te descurci. M-am plimbat de la trezire pana noaptea tarziu, nici nu ma mai puteam incalta de rani si fistule, si cu toate astea consider ca am vazut prea putin din ce avea de oferit. 


Eu iubesc arhitectura veche si in Belgrad e vizibila la tot pasul amprenta austro-ungara. Ar fi o crima sa vezi un mastodont din oglinzi asa cum se intampla spre exemplu in centrul istoric al Craiovei - cei de aici cunosc cladirea Bancpost sau Romtelecom. Nu exista lanturile de supermarketuri la tot pasul si mi-a placut acest aspect. Sunt mini-marketuri cu adevarat mini, fara sa polueze estetic peisajul.  

Se spune ca ar fi "matca" distractiilor nocturne, pentru ei orice zi a saptamanii e perfecta pentru clubbing si nu au dificultati in a pleca din club direct la birou. Desi ma uitasem pe net si in privinta asta, nu am reusit sa luam pulsul pentru ca eram prea obositi dupa cat ne plimbam ziua si in plus nu prea le-a suras ideea de a merge doar noi trei. Sper sa am curand ocazia sa imi fac o impresie si despre viata de noapte. 


M-am simtit mai libera ca oricand, mai ales vestimentar. De fapt era chiar ciudata atata libertate, avand in vedere ce intampinam acasa. Ajungi sa iti doresti sa se uite cineva la tine. Nu vezi nici macar o privire insistenta oricat de mult ai exagera cu impopotonatul, nici vorba de zambete ironice sau abordari. Intr-o seara in statia de autobuz erau doua fete imbracate in fuste foarte scurte si pantofi de club. Toata lumea in jur se comporta de parca era cel mai normal lucru. Aici nu faci 2 pasi fara sa nu auzi un claxon sau vreo ironie/apostrofare daca esti ceva mai aranjata iar daca ai fi imbracata asa cum spuneam mai sus opresc mai multe masini decat poti sa numeri, sa-ti zica diverse magarii. Si mi-a placut foarte tare ca erau multe fane maxi, cu adevarat maxi, si iarasi nu avea nimeni nicio treaba ca maturau strazile cu fuste sau rochii. Te imbraci cum vrei, oricat de sumar sau extravagant, si oamenii iti respecta exprimarea vestimentara. Nu-si dau coate, nu susotesc, nu intorc capul. Ca tot a venit vorba de haine, aveti destule optiuni de shopping insa eu nu le-am utilizat. Culmea, am intrat doar in doua magazine, eram asa incantata sa ma plimb incat mi s-a parut ca irosesc timpul daca ma uit dupa carpisoare. Magazine in care in niciun caz nu au venit 3 vanzatoare si 2 gardieni sa imi respire in ceafa in timp ce citesc eticheta unui parfum si nici nu s-au agitat cand geanta prietenei mele a inceput sa chitaie. Ba chiar s-au amuzat pana am descoperit ce anume provoca alarma si desi nu aveau motiv si-au cerut scuze pentru situatie. Pe scurt, daca aveti buget si timp pentru cumparaturi, aveti de unde alege. Si sunt convinsa ca si mall-ul ofera cateva optiuni autohtone interesante, plus ca undeva in suburbia Zemun au o strada dedicata brandurilor de lux.



In ce priveste terasele si restaurantele, abundenta. Sunt foarte multe, mai ales pe Knez Mihajlova. Sa nu ratati Vapiano, daca tot sunteti in zona. Si neaparat sa mancati inghetata, nu conteaza de unde, e peste tot si e vis. Dar n-ati fost la Belgrad daca nu mancati de la Moritz Eis. Pur si simplu divina, in arome la care nu v-ati putea gandi vreodata. Nu e chiar budget friendly dar merita fiecare dinar, a fost cea mai buna inghetata pe care am savurat-o in toata viata mea de dependenta. Mi-as fi dorit sa vina si la noi dar cel care se ocupa de afacere mi-a spus ca momentan nu e o piata buna, preferand sa se extinda in Muntenegru si America de Sud. Eu inca mai sper.


Ramanand in sfera caloriilor, daca ajungeti acolo si mai ales daca stati la Slavija va recomand la doi pasi un mic grup de terase (restaurante, dar si un ice cream parlor) situat langa mini-marketul al carui nume nu mi-l amintesc dar il recunoasteti usor fiindca in fata lui exista o expozitie stradala de tablouri. Mi-a placut mai ales Piazza dei Fiori, unde gasiti un sandwich club delicios. Costa 4500 dinari si e buuun. Locatia arata foarte bine, erau o multime de fete cochete in jur. Sunt frumoase sarboaicele si destul de aranjate. Nu am vazut nicio pitipoanca dar exista cu siguranta caci unul din locurile unde voiam sa ajung se numeste Sillicon Valley tocmai din pricina exemplarelor tunate ce abunda pe acolo. Citeam ca pana si chelneritele au silicoane si diverse alte retusuri. Cred ca ar fi fost interesant sa vad si partea "occidentala", mai ales ca e o zona cu multe localuri la moda.



Un alt restaurant ce mi-a placut a fost Tri Sesira, situat pe Skadarlija sau Skadarska. Ca si Knez Mihajlova, strada e la 10-15 min plimbare de Slavija. Auzisem de el din jurnalul lui Sorin Bogdan si pot spune ca mancarea chiar este delicioasa iar ambianta si privelistea sunt pe masura. Eu va recomand sa incercati preparate sarbesti, cu conditia sa fiti carnivori caci in mare parte mananci carne cu carne. Sunt destul de consistente. Altfel gasesti tot felul de bucatarii, pacat ca nu am avut timp sa experimentam mai multe localuri.



Fiecare zi a inclus obligatoriu plimbare in Kalemegdan, pentru ca nu te poti satura de panorama oferita. Multi spun ca e cel mai frumos obiectiv din Belgrad. Are peste 50 hectare si include 6 zone : Marele Kalemegdan, Micul Kalemegdan, Orasul de Sus, Orasul de Jos, Versantul Savei si Versantul Dunarii. E situat in capatul strazii pietonale Knez Mihajlova, il veti gasi usor. Iata o descriere detaliata aici, iar eu am sa atasez mai tarziu pozele relative. Acolo am cunoscut si un tunisian, fost student la Bucuresti, care ne-a abordat auzindu-ne vorbind romana. Facea un fel de tur al Balcanilor, cu rucsacul in spate, stand la hosteluri si calatorind cu trenul. 


Am atat de multe lucruri de povestit incat nu stiu cum sa le structurez. Mi-a placut mult orasul si avand in vedere ca citisem si cateva pareri negative si nu aveam mari iluzii asteptarile mi-au fost depasite. Nu inteleg obsesia pentru blamatul "blocurilor gri", comuniste. In Romania nu le aveti? Si sunt ele majoritare, incat sa te faca sa renunti la a vizita un oras ce iti poate oferi atatea lucruri minunate? Eu zic ca nu. Si apoi au si ele rolul lor in farmecul capitalei. Ar fi ciudat printre atatea cladiri istorice, cu aspect de muzeu, sa vezi blocuri moderne ce-ti ia ochii. Daca ati ramas doar cu atat, pacat....erau destule alte lucruri frumoase in jurul lor. Da, Belgrad nu e Paris. E pur si simplu capitala unui stat ce a tinut piept atacului NATO si totusi a ramas in picioare, unde oamenii se bucura de viata si merg pe strada cu chipuri si zambete luminoase. Daca Romania ar fi fost sub asediul NATO, capitula instant - asta daca se incumeta sa inceapa macar. Ganditi-va ca in timp ce noi ne vedeam linistiti de de ale noastre, la ei nu circulau autobuzele pentru ca trebuia rationalizat combustibilul - le-au bombardat podurile si rafinariile. Se intrerupea curentul adesea, mai ales seara. Uneori nu exista apa la robinet, tot "datorita" bombardamentelor. Au fost atacati inclusiv de Paste. S-au imbratisat pe poduri in speranta ca le vor salva. Si ma revolt cand citesc "ce urat, n-au fost in stare sa repare cladirea aia bombardata". Cladirea in cauza era sediul Ambasadei Chineze si nu au vrut sa o demoleze sau sa o renoveze. Au pastrat-o asa, dovada a celor traite, si mi se pare o chestie sanatoasa sa nu uiti caci a merge mai departe nu inseamna a te preface ca n-a fost nimic in urma ci a face pace cu trecutul. Ganditi-va ca e pozitionata intr-o zona centrala, aglomerata, si cu toate astea avioanele NATO au lansat rachete desi aveau obligatia sa nu atace civili. Pagubele omenesti puteau fi mult mai mari. Ce sa uite sarbii, ca au stat in coasta SUA si au platit scump? Industria lor a fost grav afectata, caci pierderile au fost imense fata de ce au primit apoi pentru reconstructie. Cu toate acestea, eu nu as spune ca-i o tara saraca. E saraca poate fata de ce insemna Yugoslavia. Cand eram mica cele mai bune lucruri le-am avut de acolo, de la dulciuri si haine pana la jucarii si electrocasnice. Piata Sarbilor era locul meu preferat cand mergeam in vizita in Severin si Orsova - toate rudele mamei sunt aici. Nu stiu daca ati prins si va mai amintiti acadelele acelea care isi schimbau imprimeul central cand le miscai, de regula era o floare. Boni-Bon. Un sirop al carui nume nu mi-l mai amintesc. Un fel de Finetti sub forma de inima, cu mult mai gustos decat cel de acum. Fuste de blugi. Primul video player. Pentru mine toate au venit de acolo.



Sunt subiectiva. Cu siguranta exista destinatii mult mai imbietoare, dar asta nu inseamna ca Belgrad merita sa fie desconsiderat si evitat. Mai ales ca nu e foarte departe, spre exemplu timisorenii au de parcurs doar 160 km. Daca iubiti arhitectura veche si locurile incarcate istoric, nu ezitati sa il explorati. Exista si suficiente elemente "la moda" incat sa nu vi se para ca aveti parte de mai putin decat acasa.

Eu incerc sa le invat un pic limba, stau prost momentan dar am observat cu bucurie ca desi nu pot lega fraze inteleg multe cuvinte.  Daca veti calatori si aveti nevoie de dictionar online, recomand Cruiser Dictionary. In caz ca va doriti sa asimilati termeni, aruncati o privire aici.



Iata ce puteti vizita :

1. The National Assembly House, sau Casa Parlamentului. O cladire grandioasa, situata destul de aproape de centru. Nu o puteti rata daca va plimbati pe Kralja Milana, strada ce duce drept de la Hotelul Slavija la pietonala Knez Mihajlova. Dupa o distanta scurta apare in cale Parcul Pionirski si traverandu-l ajungeti imediat la Casa Parlamentului. O gasiti usor pentru ca strada pe care se afla este mai sus si o cladire de asemenea dimensiune se observa oricum de la distanta, mai ales datorita acoperisului specific.


      
      


2. Tot sunteti in zona, plimbat-va prin Parcul Pionirski cu ale sale palate Vechi si Nou - primul adaposteste in prezent Primaria Belgradului.








3. Kralja Milana, un bulevard ofertant in ce priveste arhitectura si pulsul orasului. 







4. Knez Mihajlova, cu oameni frumosi, restaurante cochete, terase si magazine imbietoare. Aici puteti gasi Vapiano si faimoasa inghetata Moritz Eis.  
















4. Kalemegdan



















unde puteti vedea si Biserica Ruzica (primele 2 imagini), Fortareata Kalemegdan (3), Muzeul Militar, Mausoleul lui Tito (ultima), Casa cu flori (penultima poza) si Muzeul de istorie Iugoslava, statuia Pobednik - emblematica pentru oras (poza 4).  


















5. Piata Republicii, foarte aproape de Knez Mihajlova. 






6. Skadarlija, strada pietonala boema, unde gasiti faimosul restaurant Tri Sesira. De asemenea foarte aproape de Knez Mihajlova.















7. Teatrul National 




8. Catedrala Sf. Sava






9.Parcul Tasmajdan si Biserica Sf. Marcu








10. Resedinta Printesei Ljubica






11. Conacul Printului Milos 






12. Zemun, cartierul boem despre care se spune ca ar fi salasul de lux al mafiei sarbe. Aveti in imagini turnul Sibinjanin Janko (sau Millenium). Candva cartierul era de fapt un oras separat. 










13. Insula Ada Ciganlija, pe raul Sava. Va imibie cu o plaja de 8 km, un lac artificial, terenuri de tenis si golf, biciclete, variate restaurante si terase.  







14. Cartierul Dorcol, despre care puteti citi mai multe aici. Unii il numesc Manhattan-ul Belgradului si un apartament aici e foarte ravnit. Veti descoperi cateva din cele mai populare baruri si restaurante ale orasului.

Radionica Bar 




Homa Restaurant



Przionica, roaster and coffee bar




15. Sillicon Valley, in realitate strada Strahinjica bana. Foarte multe localuri interesante, si abundenta de fete frumoase. 




Kandahar Kafe





Cashmire Restaurant



Dorian Gray





Tezga, minunat







Duomo




Supermarket






Alte locatii frumoase din capitala sarba :


Ineditul Lorenzo and Kakalamba












Toro










Terra Divina


Dijagonala 2.0






El Hispano






Frans




Pire





Kovac







Mala Fabrika






Bizu






Splav KOGO





Kalemegdanska








Monte Kristo




Bella Napoli





Kafe Boutique







Podrum Wine Art





Depo 23



Majik Kafe





Black Turtle Pub



Comunale






Tribeca




Moritz Eis






Piazza dei Fiori






Cavaliere



Evropa



Jump INN Hotel Restaurant


Little Bay



Ma voi opri aici desi mai sunt multe alte localuri speciale. Va las insa cu imagini reprezentative pentru oras, realizate de Anis Saloum - amicul ce ne-a insotit si care a carat neobosit trepiedul prin Belgrad. Din pacate pozele mele nu sunt facute de el ci de L23-ul propriu, foarte slab. 













Si iata si cateva cadre de pe drum: 

Djerdap




Golubac



Sper ca ati rezistat pana la final sau macar ati privit fotografiile. Pur si simplu nu inteleg de ce un oras cu asemenea peisaje si localuri si asa oameni degajati si open-minded este adesea etichetat drept inapoiat si nu constituie o destinatie dezirabila. In Craiova nu exista nici macar un restaurant comparabil cu cele selectate aici iar oamenii sunt mult mai inchistati in prejudecati desuete...noi astia modernii. Balcanii pot oferi la fel de mult ca restul Europei iar eu imi doresc mult sa ajung in Sarajevo si Mostar, Bosnia si Herzegovina este superba iar insecuritatea nu a ramas decat un mit. Priviti numai cum arata Cascada Kravice  si Podul Mostar






  

14 comentarii:

  1. Ti-a luat doar o noapte articolul asta? wow, pai tu fara antrenament si scrii atat de repede, e chiar de admirat. O revenire tare frumoasa!
    Hai vorbele ca vorbele dar la cum arata in poze pot sa zic ca mi-ar placea tareee mult sa traiesc acolo, sincer!
    Una peste alta, vad ca ai pus poze cu tine si iar ma mir ;)) dar ma si bucur in acelasi timp, stii bine.
    Abia astept sa vad cum decurg lucrurile, presimt ceva ce-mi doream sa vad la tine :D.
    kiss!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O noapte si o zi, m-am stresat un pic fiindca nu stiam ce sa zic mai intai si cum sa structurez, ar mai fi fost multe de aratat dar si asa postarea e cam lunga. Acum ma gandesc sa nu am probleme cu excesul de poze, parca exista un spatiu limitat pe blogger...na, sper sa nu mi se intample pocinogul cand m-am jucat si eu de-a pasarea pheonix. :)
      Am pus, imi erau prea dragi, am iubit fiecare moment acolo si exact asa spuneam si eu, ca m-as muta oricand. Dar cred totusi ca e cam mare pentru gustul meu, ca turist iti place sa ai ce explora dar ca locuitor ma gandesc ca te obosesc la un moment dat traficul, agitatia, distantele mari.
      Mentalitatea lor e muuult mai deschisa, n-o progresa tara dar oamenii sunt peste noi.

      Ștergere
  2. superbe fuste! am fost la Belgrad in 1989, este o mare schimbare, normal!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, sunt custom made toate...desi acum a mai patruns si la noi maxi, tot nu gasesti in magazine ce ti-ai dori si oricum financiar si estetic prefer croitoreasa.
      Abia astept sa ma intorc acolo. In timp ce ne plimbam prin Kalemegdan ne-a strigat un grai romanesc si culmea, era un tunisian. Facuse facultatea in Romania si vorbea neasteptat de bine. Ne-am plimbat un timp impreuna si ne spunea ce incantat e si el de Belgrad. Statea la un hostel si ii placea foarte tare ideea de a imparti camera cu tineri de alte nationalitati, unde mai pui ca platea ff putin. L-am invidiat cand am auzit ca era deja de o saptamana acolo si mai sta inca una. Bifase multe din locurile despre care eu doar citisem, in 3 zile nu vezi mare lucru. De la Belgrad pleca la Palic Subotica si Veliko Gradiste, pe care si eu imi doresc sa le vad. Dar inainte de ele as vrea sa ajung la Novi Sad, despre care se spune ca e Atena Serbiei.

      Ștergere
  3. Nu am reusit sa citesc postarea cuvant cu cuvant, imi pica ochii in gura de somn, dar mai faceam ochii mari la fiecare poza. Castele, turnuri, pietele... toate o splendoare! Ma bucur si iti multumesc ca ai scris!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E o postare lunga si e de inteles daca multi vor prefera doar sa priveasca fotografiile, eu am vrut sa fie povestea detaliata in ideea ca eventualii turisti sa aiba cam tot ce i-ar interesa. Atunci cand planuiam sa merg am cautat pareri, mai ales pe "am fost acolo", si nu mi s-au parut suficiente informatii. Poze nu prea erau, descrieri concrete putine, chiar nu au reusit sa imi creeze o imagine a orasului. Multumesc si eu ca ai trecut pe aici! Ma bucur ca inca mai am cititori si sper sa va pastrez interesul.

      Ștergere
  4. Mi-a placut atat postarea cat si pozele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc! Ma bucur mult pentru ca e o postare de suflet si cu toate ca aprecierile sunt intotdeauna binevenite, chiar si pentru un review cosmetic, parca cele mai dragi mi-s cele ce vin pe subiectele in care imi pot pune trairile.

      Ștergere
  5. Ai muncit ceva la articolul asta. Am citit tot tot. Foarte interesant...chiar am ramas cu lucruri noi in minte si cu o dorinta de a vizita o data, candva, tot ce am citit aici. Pozele sunt superbe. :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc ca ti-ai facut timp, am scris ceva...dar l-am scris cu drag si nici nu am simtit cum a trecut timpul. Eram doar un pic nelinistita ca nu va iesi asa cum doream, nu stiam ce sa scriu mai intai si cum sa organizez toata informatia. :)
      Merita vizitat si neaparat gustata si viata de noapte, multi spun ca nu te distrezi in niciun club din Europa ca acolo. Chiar si un bosniac mi-a zis asta si ei nu-i prea iubesc pe sarbi. Eu speram sa ma intorc vara asta pentru mai mult de un weekend insa din pacate costurile danturii au anulat planul.
      :*

      Ștergere
  6. Felicitari pentru articol !. Aveti foarte mult talent si puteti sa-i convingeti pe oameni de cat de frumoasa este Serbia. Am fost de multe ori pe acolo si imi plac mai mult casele din zonele rurale,decat orasele.Am fost in Pozarevac, dar am fost dezamagit. Din pacate si Belgradul...Culmea, am tinut cu sarbii in anii 90 , dar ajuns la Zagreb, Osijek, Ljubljana si Bled am constatat ca se poate si mai bine decat in Serbia.Si ca locuri si ca oameni din pacate!. Sincer, nu am plecat cu prejudecati in spatiul ex iugoslav, nu sunt un tip cu pretentii, insa Serbia si sarbii mi-au lasat o impresie cam neplacuta. Ma bucur ca ati gasit o lume care sa va satisfaca.Eram fermecat in anii 80 de programele lor de televiziune, doream sa ajung la Belgrad, insa realitatea de la fata locului m-a facut sa vad altfel lucrurile. Zivela Srbija (asa cum o stiam de la televizor si NU de la fata locului...).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult. Si mie imi plac zonele lor rurale, case frumoase intr-un stil curat, lipsit de kitsch, si impodobite cu flori - arata altfel decat satele deprimante de la noi.
      As zice ca poate atitudinea celor pe care i-am intalnit de-a lungul vizitelor la vecini a fost determinata de faptul ca suntem fete insa de fiecare data a fost si un baiat cu noi si a venit cu aceleasi impresii placute.
      Sunt nascuta in 83 si cred ca antena detinuta pe atunci sau zona locuintei facea sa nu prindem canale sarbesti, vedeam doar vreo 2 de la bulgari. Poate imaginile de atunci erau intr-adevar mai placute decat ce intalnesti astazi, eu nu pot face comparatia.
      Zagreb si Ljubljana sunt si pe lista mea, sper sa ajung intr-o zi acolo. De fapt mi-ar placea sa vad toate capitalele balcanice, mai mult decat alte destinatii turistice la moda.
      Imi pare rau ca ati fost dezamagit, cu siguranta frumusetea sta in ochii privitorului si nu contest ca afinitatea mea ar putea fi subiectiva.
      Mi-e dor de Belgrad, sau cel putin de partea pe care am apucat s-o vad. Parti urate existe in orice oras, cred, fata de Craiova mea chiar mi s-a parut un loc placut si ofertant. Cu siguranta amabilitatea oamenilor si siguranta pe strazi a fost peste locurile natale.

      Ștergere
  7. Stai ca nu stiu cum sa incep. Cred ca la inceput ar trebui sa te felicit pentru articol. Care nu mi se pare subiectiv ci scris cu suflet. Si mie imi place Serbia. Este pe lista mea de tari unde vreau sa ma duc. Ma bucur atat de mult ca ai vorbit si despre incarcatura istorica pe care o are tara. Cand le vorbesc altora despre asta, parca vorbesc cu peretii.
    Poate ca sunt rusinati ca noi nu avem atata...svac, curaj si suntem inca la un stadiu de pui fara pene :))) ca sa nu o iau pe partea caragialiana si sa zic ca suntem o coca nedospita.
    De ce sa te plangi de blocuri? Asta e o procarie sa te duci undeva cu niste asteptari si pareri preconcepute. Te duci sa descoperi locul, sa inveti ceva de acolo, obiceiuri, povesti locale sau gusti mancarea lor.
    In fine, nu ma mai apuc si eu sa ma revolt ca n-are rost. Nu merita energia asemenea oameni.
    Ma bucur ca te-ai simtit bine! Mi-a placut foooooarte mult articolul. Simt o apropriere mare de Serbia, de Bulgaria (strabunicii mei de acolo au venit) de celelalte tari balcane.
    De asemenea imi place ca acolo exista acel accept in privinta modei, care da, la noi inca mai scartaie. Rau de tot :))) Apoi tu zici de cladirea Banc Post la noi in centru ca nu-i ok ca aspect, dar cablurile acelea care atarna ca niste matze scoase, pe langa cladirile vechi....Si am mai vazut o anomalie, un balcon din acela de fier forjat, suberb...cand vreau sa-i fac poza. Aerul conditionat fix pe balcon. Na. Ce puteam sa fac? Am renuntat. Nu puteau sa-l puna de partea cealalta a cladirii? Sau cumva sa-l ascunda? Lucru de mantuiala, ca pe la noi.
    Inca odata Bravo! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  8. Felicitari pentru articolul in care se vede ca ai depus multa munca si pasiune! Este foarte interesant, nici nu se compara cu orasul nostru Craiova. Pozele sunt superbe si m-ai facut sa-mi doresc sa vizitez si eu Serbia :D
    Te pup!

    Andra,
    www.andera.co.uk

    RăspundețiȘtergere