"Fata visurilor tale pur si simplu a plecat
Ca si cum iubirea n-ar fi existat
Tu continui sa o cauti si o cauti in zadar
Cu inelul de logodna in buzunar.
..............................................
Suni la radio si iarasi ii dedici ceva
Melodia aia veche care ii placea
Si asa mai trece inca o noapte alba fara ea
Rascolesti prin toata casa insa e ciudat
Nu mai regasesti parfumul ce te-a obsedat
N-a lasat in urma nici macar un semn c-a existat."
Ca si cum iubirea n-ar fi existat
Tu continui sa o cauti si o cauti in zadar
Cu inelul de logodna in buzunar.
..............................................
Suni la radio si iarasi ii dedici ceva
Melodia aia veche care ii placea
Si asa mai trece inca o noapte alba fara ea
Rascolesti prin toata casa insa e ciudat
Nu mai regasesti parfumul ce te-a obsedat
N-a lasat in urma nici macar un semn c-a existat."
Balul nu era decat un circ diform si grotesc, ai carui artisti s-au sinucis incercand un ultim salt care sa plamadeasca zambete pe chipurile spectatorilor obositi sa li se mai vanda iluzii Candelabrele dantelate cu mii de cristale si arabescuri de jad mai greu decat matca universului n-au mai gasit putere sa sustina sclipirea unui opait palid si bolnav de tristete. Ultimul vals a gasit-o sprijinindu-se de balustrada imbratisata de epiderma aspra si dureroasa a tufelor de trandafiri inghetati pe vecie, cautand un boboc inflorit care sa-i pavoazeze corsajul de purpura inspumata si usor prea strans. Ochii ei arzatori n-au fost nicicand mai stinsi si pustii, si viorile nu i-au soptit cu atata amaraciune. Se zbate violent in palma inmanusata si otelita ce-i sfarma pumnul strans in spaima si sila, sila de privirea vicioasa si murdara ce o tintuieste cu vorbe si clipe patimase, sila de propria-i slabiciune de a nu le sfasia cu nepasare si autosuficienta dezarmanta.
Un dans mai lung si mai intunecat decat cea din urma noapte, mai rece decat viforul din trup. Cercuri si linii perfecte descrise cu disperarea artizanului ce stie ca maine va trebui sa le uite si sa le sparga pentru totdeauna, sa le ingroape fara mila sapand cu unghiile in lespezile vesniciei. Si peste toate, condurii din raze si pulbere de stele, si aripile sfasiate de iminenta celui mai inalt si dureros zbor. Cel al resemnarii.
Un dans mai lung si mai intunecat decat cea din urma noapte, mai rece decat viforul din trup. Cercuri si linii perfecte descrise cu disperarea artizanului ce stie ca maine va trebui sa le uite si sa le sparga pentru totdeauna, sa le ingroape fara mila sapand cu unghiile in lespezile vesniciei. Si peste toate, condurii din raze si pulbere de stele, si aripile sfasiate de iminenta celui mai inalt si dureros zbor. Cel al resemnarii.
sunt superbe!!! cred ca le-am vazut intr-o revista sau oricum un model asemanator pt ca mi-au ramas in minte!! pup
RăspundețiȘtergere@Rox : iti multumesc,le-am luat tanjind dupa ce cred ca de fapt ai vazut tu in revista : Christian Louboutin.
RăspundețiȘtergerehttp://www.exoticexcess.com/wp-content/uploads/2009/04/christian-louboutin-glitter-peep-toe-slingbacks.jpg
Doar partea interna a tocului difera,la replica fiind bej iar la C.Louboutin rosu.Si evident,calitatea si pretul.Acestia au fost 15 lire,originalul cateva sute de euro.
st Rox. sa le porti sanatoasa si iubita.
RăspundețiȘtergereas dori sa-ti pun o intrebare de suflet: simti ca desi NU ti-ai dorit lucruri extraordinare de la viata, nu le-ai primit pana acum nici pe acelea normale pe care le asteptai si le meritai?
cum te simti cand ai sperante (in iubire, in cariera sau pur si simplu in viata) si ele nu se aderesc? poate e bine sa nu mai speram atat, dar suntem la varsta sperantelor..
stiu ca poate nu se intelege nimic, intrebarile mele vin dintr-un context de framantari si probleme personale. te pup
Ba da,Rox....cred ca era o vreme cand imi doream lucruri extraordinare,ma simteam speciala si indrazneam sa cred ca le merit mai mult decat altii si ca selectia naturala si ruleta destinului vor inclina balanta in favoarea mea.Din punct de vedere intelectual,am cules laurii inainte de incheierea conturilor cu ironiile vietii,fara sa imi fie teama vreo secunda ca imi vor fi smulsi caci nu eu am sa-i dobandesc. Dintre toti cei fata de care am comis pacatul vanitatii, eu nu am realizat nimic. Dar asta se intampla pana pe la 15-16 ani...perfectionismul meu fara margini si teama de risc m-au facut sa nu deschid atatea ferestre care ar fi dus poate acolo unde visam ca apartin. Visam,da,pentru ca eu nu sper.Nici nu stiu daca am sperat vreodata cu adevarat,dar visez des si fara rost. Intr-un fel,speranta imi pare infatuare,indrazneste sa urmareasca materializarea dorintei,visul imi pare mai umil caci rar implica forma implinirii.Din secunda in care incepe sa se deruleze practic eu ucid ideea de posibil,il concep si traiesc ca pe o realitate paralela care nu va permite niciodata simbioza.
RăspundețiȘtergerePe la 18 ani ceva s-a rupt,nu mai stiu de ce,sau mai bine zis traiesc ca si cum nu as fi uitat ca sa nu innebunesc ca nu mai pot da timpul inapoi sa imi schimb decizia.Si usor,mi-am pierdut pana si ideea de normal,am renuntat sa il mai astept. Aproape ca simt ca orice ridicare a privirii va atrage nevoia de a-mi zdrobi indrazneala, si ac cel mai bine e sa raman in genunchi. Uneori imi pare chestiune de timp pana la reglare,altadata realizez ca echitabilitatea nu-i scrisa nicaieri ca lege a firii si ca s-ar putea sa fie doar un rand dintr-o nesfarsita coloana.
Nici macar nu exista cifre ca sa poti socoti ecuatia trairilor...e o variabila in care nu esti decat un x nesemnificativ.
st Rox. ce frumos ai imbracat in cuvinte stari care sunt si ale mele.
RăspundețiȘtergeresi eu visez mult si am infatuarea sa si sper. pt ca adesea imi zic ca asta e motorul evolutiei mele: sperantele materializate in actiuni nasc ambitie in cariera, ambitia de a-mi intretine frumusetea fizica, ambitia de a fi placuta si iubita.
apoi vin diverse evenimente in viata, unele grave, care sunt palme ce ma readuc la realitate. atunci imi zic ca poate am avut prea multe asteptatri. o realitate adesea dura, in care vremurile cand eu eram o tanara care avea de toate par f indepartate sau cum n-ar fi existat niciodata.
poate secretul e sa nu mai sper? chiar daca as simti ca nu progresez??imi e teama pt mine, deja sa scriu lucruri ca cele de mai sus e noutate.
Cu speranta lucrurile stau cam asa..."Omul este o ruină invincibilă. Cine i-o fi turnat atât entuziasm în decepţii?" -E. Cioran
RăspundețiȘtergereSi eu simt ca m-am pierdut pe drum.
Asculti Veritasaga? Cred ca versurile lor spun mai mult decat as putea eu vreodata exprima.
"Am pornit la drum pur precum lumina
un copil cu scantei in ochi care nu stia ce-nseamna vina
cautand iubirea si stima
si cum nu stiam sa lovesc viata m-a lovit prima
si am aflat ca nu e prea rau sa nu fi om
sa fi prea om e crima
si uite-asa a picurat un pic de negru in esenta mea
pentru ca ceilalti nu dadeau doi bani pe decenta mea
si-atunci mi-am spus, „nu mai e loc de nimic sfant in lume”
ne pierdem printre ace, fumuri si glume
facute pe seama celor slabi
ne nastem sanatosi si-ncercand sa ne vindecam devenim bolnavi
cat despre mine, nimic din tot ce misca nu ma mai misca
si azi o sa ma vand in rest acelasi praf doar in alt vant
si nici eu nu mai sunt acelasi
si nici nu mai stiu cine sunt
Spune-mi, in loc de suflet ce pana acum
am incercat sa ma schimb; nu mai am cum
m-am pierdut pe drum si vreau sa stiu,
oare-am sa mai fiu vreodata cum vroiam sa fiu?" - Ce a mai ramas
"Credeam ca stiu,
Credeam ca nu o sa mai fiu ce am fost.
Un las, un prost,
Credeam ca-i simplu
Un om, o viata si un rost
Pe care acum cred ca nu-l pot gasi
Mi se cere un cost pe care cred ca nu-l pot plati
Si nici macar furios nu mai sunt
Doar cand, hipnotizat de neputinta
Resemnarea e singura mea credinta
Si n-as sti ce sa-ti cer
Chiar daca mi-ai putea indeplini o dorinta
Asa ca lasa-ma singur in ger
Esti singurul inger care imi face rau
Doar durerea alearga drumul meu si-al tau
Nu ti-am cerut prearea
Nu-mi pasa ce crezi
Si stiu ca o sa inchizi ochii atunci cand n-o sa-ti mai placa ce vezi" - Credeam ca stiu
"Pentru toate lucrurile care mi-au intunecat privirea
Cand am incetat sa fiu copil, mi-am pierdut nemurirea"- Multe au fost
Asculta Veritasaga - "Ce a mai ramas", "Multe au fost" si "Credeam ca stiu".Sau mai bine zis citeste-le versurile.
RăspundețiȘtergereCat despre speranta,Cioran a rezumat simplu repetarea greselii : "Omul este o ruina invincibila. Cine i-o fi turnat atat entuziam in deceptii?"
Frumoase rau..sa le porti cu mandrie!
RăspundețiȘtergereP.S.E ok marimea? Ti-ai masurat ca in tabel sau chiar a fost cea din Romania?
Te intreb pt. ca tot planuiesc de aproape 2 sapt. sa-mi cumpar si eu ceva de la ei,dar uite ca pusculitza nu ma lasa.te pup :)
@vioricaghe : l-am intrebat pe el daca i s-a intamplat vreodata la vreo comanda sa nu-i vina cuiva marimea corespondenta celei din Romania si mi-a garantat ca se potrivesc.Problema era ca eu desi port 38 am avut si cateva 39 datorita calapodului ingust,insa m-am gandit ca fiind decupate si in fata si in spate daca ma strang putin are unde sa se duca piciorul si asa a si fost.In 39 mi-ar fi ramas spatiu in fata.Cred totusi ca la cizme si pantofi as lua 39.Daca nu porti cu ,5 cred ca nu vei avea nici o problema in a-ti veni perfect.
RăspundețiȘtergereTe pup si eu
Am reusit intr-un final sa o conving pe mama sau mai exact sa o jefuiesc pt. a mia oara oricat de low ar suna...mi s-a parut ciudata faza ca in tabelul lor scrie ca pt marimea 38 porti nr. 7 si eu stiam ca e 8,dar poate ca m-am inselat.
RăspundețiȘtergereTu vorbesti de incaltari?Nu stiu unde ai citit corespondentele astea dar pentru 38 la asos trebuie sa cumperi UK 5, din experienta spun.Ca banuiesc ca nu faci comanda pe SUA,unde shippingul te-ar rupe.Cei care fac comenzi fac pe UK,de aceea trebuie sa alegi marimile UK nu US.Inainte sa comanzi asigura-te de provenienta ca sa nu gresesti marimea,dar 100% e UK caci nu le-ar conveni America unde ajungi cu comisionul la jumate din valoarea produsului.
RăspundețiȘtergereSi eu tot pe mama o "jecmanesc" de obicei,tata nu ar intelege niciodata de ce imi trebuie haine si incaltari dincolo de strictul necesar.:)
Da,ai dreptate..m-am uitat gresit..sapt asta dau comanda si am ales marimea 5,cat despre haine am zis sa cumpar doar un maieu sa vad dak mi se potriveste marimea 8 caci meditez profund intre 8 si 10...multumesc mult de tot pt. toate detaliile pe care mi le-ai dat.:)
RăspundețiȘtergereLa haine si eu sunt putin stresata acum pentru ca mi-am comandat o salopeta drapata, cu croiul pantalonilor stil clopot, si am emotii pana vad cum imi vine.Mi-as fi cumparat marimea 8, dar analizand tabelul dimensiunile soldurilor ma duc mai mult spre 10.Oricum la salopeta am ales marimea 12 pt ca se preciza in descrierea ei ca modelul din imagine poarta marimea 10 si evident tipa era mult mai slaba,asa ca nu aveam chef sa ma trezesc cu colanti. Probabil ca singura solutie e sa-mi comand ceva separat pentru partea de jos sa ma lamuresc exact ce mi se potriveste,sus nu mi-e teama dar la fuste sau pantaloni soldurile si genunchii mi-ar putea crea probleme. Vechea poveste,34-36 sus si 38-40 jos.Jeansi nici nu indraznesc,mi-au parut fffffff ingusti.
RăspundețiȘtergere