Viata cu Basedow Graves

M-am gandit mult daca ar fi indicat sa abordez un subiect medical avand in vedere specificul blogului si decizia favorabila a avut un motiv intemeiat : undeva cineva trece prin ce am trecut si eu fara sa stie ca numeroasele sale probleme au un numitor comun si in tot acest timp starea i se inrautateste iar atitudinea celor din jur nu face decat sa contribuie la gravitatea situatiei. 

Din pacate pachetul de analize gratuite include o mica parte din ceea ce reliefeaza disfunctiile tiroidei si de multe ori nici acestea nu sunt recomandate de medicul de familie, preferandu-se cele uzuale. Va sugerez sa faceti un efort financiar si sa le solicitati anume caci e infinit mai bine sa "arunci" niste bani si sa afli ca totul este in regula decat sa nu stii ca de fapt esti bolnav. Unele simptome par banale si sunt tipice mai multor afectiuni, vorbiti medicului cat de mult despre ce va ingrijoreaza caci ar putea face legaturi pe care noi nu le gandim - cel putin nu imediat. Sunt foarte importante : ecografie tiroidiana, TSH, T3, T4, ATPO, TRAB. Ultimele doua indica prezenta unei boli autoimune, Hashimoto / Basedow - pe intelesul tuturor organismul produce prea multi anticorpi si acestia ataca tiroida ca si cum ar fi o tumoare. 

In cazul meu semnele de intrebare au inceput cand am remarcat desele lipotimii si atacuri de panica. Incepeam brusc sa transpir foarte mult si mi se incingea corpul, aveam palpitatii, imi vajaiau capul si urechile si nu mai auzeam zgomotele din jur decat vag, aveam ameteala, greata, convingerea ca imi voi pierde cunostinta si implicit ma asezam pe vine ori chiar pe jos oriunde apucam. Uneori dura 2-3 minute, altadata nici dupa jumatate de ora nu ma puteam ridica fara ca simptomele sa revina. Imi cadea parul desi nu ma mai vopseam de mult, nu-mi mai cresteau deloc unghiile, aveam zile cand aveam un prurit insuportabil pe membrele inferioare de la genunchi in jos (ma scarpinam pana imi lasam semne), picioarele erau vesnic umflate, aveam cearcane si ma trezeam cu ochii umflati oricat de bine ma odihneam, sufeream de insomnie, mi se facea rau la caldura, ma dureau muschii si incheieturile, nu aveam deloc energie si as fi zacut tot timpul, imi transpirau palmele, faceam un fel de urticarie pe gat si piept, imi tremurau degetele, sufeream de depresie si instabilitate emotionala manifestata adesea prin crize de nervi sau plans, am o greutate corporala nejustificata de cat de putin mananc, urc greu scarile, de la o memorie fantastica am ajuns sa uit detalii din aceeasi zi, mi-au cazut sprancenele spre capat, fata are uneori un aspect pe care l-as numi popular "buhait", aproape zi de zi ma lupt cu senzatia de voma si ma fortez sa mananc ceva. Pentru fiecare din acestea gaseam sau mi se gasea un argument, mai putin cel intemeiat. Pe scurt, cand nu mi se spunea ca sunt nebuna mi se spunea ca sunt lenesa / nu am conditie fizica / am prea mult timp liber si-mi inventez simptome / sunt ipohondra / beau 2 pliculete de frappe jacobs aproape zilnic si de asta imi tremura degetele (fiti seriosi, alea sunt apa chioara, altii beau cafea cu carafa si nu asemenea problema) / petrec prea mult timp in fata laptopului / orice alta acuza mai putin "du-te la doctor". 

Am decis sa merg la neurologie caci nu mai suportam starile de rau, mai ales ca apareau in cele mai idioate momente: la coada la banca, la un eveniment, mergand pe strada, in tren, etc. Concluzia a fost ca pe acea latura nu este nimic in neregula ci trebuie investigat ce anume determina lipotimiile, sugerandu-mi-se sa ajung si la cardiologie si endocrinologie. Cand incepeau palpitatiile ma simteam de parca urma sa sufar un infarct si atacul de panica era iminent, lantul slabiciunilor. Avand si deviatie de sept, alaturata imposibilitatii de a respira data de atacul de panica, am sfarsit uneori "in 4 labe" strigand dupa ajutor. Pana la urma ma calmam singura dar erau niste momente urate in care ma faceam de ras probabil. Mai ales ca veneau la pachet cu o spasmofilie sporadica. Sa va spun de cate ori am fost numita epileptica doar pentru ca mintile inguste nu-s capabile sa inteleaga cum "banala" tiroida iti poate da viata peste cap?  

Cardiologul a concluzionat si el ca totul este in regula, spunandu-mi sa verific tiroida. Cum deja doi medici indicasera acest pas, a fost firesc sa ajung acolo. In urma ecografului si analizelor impuse, supriza : sindrom Hashimoto combinat cu boala Basedow, predominand cea din urma. Daca la prima parte nu m-am ingrijorat caci mi s-a spus ca singura modificare fizica ar putea fi gusa (nu o am) si ca nu se ajunge la operatie caci glanda dispare singura peste ani fiind atacata constant de anticorpi, cea de-a doua m-a ingrozit prin asocierea cu exoftalmie (iesirea globilor oculari in afara). Prima reactie a fost sa plang si sa intru in panica, greseala majora avand in vedere ca bolile autoimune atunci cand nu au o cauza ereditara (si in cazul meu nu au) apar din cauza stresului si depresiei netratate. Daca gandeati ca nu va puteti imbolnavi din atat, reconsiderati si luati masuri pentru a nu ajunge aici caci nu sunt singurele boli autoimune pe care le poti dezvolta. 

Apare faza negarii, in care mergi la cat mai multi endocrinologi nu pentru ca vrei sa compari ci pentru ca vrei sa gasesti unul care sa iti spuna ca ceilalti s-au inselat si de fapt nu ai nimic serios. Din fericire, si cititi corect, nu a aparut persoana care sa imi dea iluzii desarte si in plus s-a confirmat la Institutul Parhon. Am lasat tampeniile si am acceptat sa incep tratamentul chiar daca ma temeam ca naiba de faimosul Tyrozol. Desi sunt in hipertiroidie nu slabisem niciun gram si oricum nu sunt vreo silfida (in general cei ce au hiper slabesc mult si brusc, chiar si 10 kg intr-o luna) si ma temeam sa nu cumva sa castig zeci de kilograme din cauza Tyrozol-ului. Momentan situatia este sub control, nu am pus mai mult de 3 kg (pe care nu le pot atribui neaparat preparatului hormonal) si sper din tot sufletul sa nu se intample nici pe parcurs deoarece nu as avea ce diete sa tin avand in vedere ca de felul meu nu mananc mai nimic. Mi-a mai fost teama si de cum o sa il tolerez, citisem ca exista persoane carora le este rau zilnic din cauza lui. Eu sincer nu simt ca il iau, slava Domnului, am trecut cu bine de primele luni. Urmeaza noi analize pentru a vedea daca mentinem sau modificam doza, boala are si faze in care dispare pur si simplu. 

Nu am (inca) exoftalmie si presiunea oculara este normala, vreau sa cred ca am sanse sa fiu printre cei care nu o dezvolta impreuna cu Basedow. Exista solutii si pentru decompresie, ideal ar fi sa nu am nevoie de ele pentru ca nu poti primi cu inima deschisa chirurgia si costurile sale mari. Din acest motiv este foarte important sa descoperiti boala cat mai repede si sa nu refuzati tratamentul, din pacate sunt persoane care abia cand observa ca au iesit ochii din orbita merg la medic si afla despre Graves. Recunosc ca am facut parte din cei care asociau acea privire fixa si globii iesiti cu droguri sau bautura, habar nu aveam ca e vorba de tiroida. Exista endocrinologi care prefera sa incerce sa iti salveze tiroida cat mai multi ani si chiar definitiv daca se poate si endocrinologi care recomanda imediat indepartarea ei. Medicul meu, dr. Adina Ghemigian, face parte parte din prima categorie. Mi-a prescris ceva aparte pentru fiecare neplacere, inclusiv ajutor pentru durerile musculare si calmante fiindca stresul nu doar declanseaza ci si mentine si inrautateste bolile autoimune. Deviza ei este "trebuie sa devii nesimtita, altfel luptam cu morile de vant". Cand va mai stresati si chinuiti disproportional pentru o nota la facultate, discutii cu parintii / iubitul / sotul / prietenii, rate, deadline-uri, serviciu, intarzierea unui mijloc de transport, orice necaz mai mic sau mai mare, ganditi-va daca merita sa va imbolnaviti pentru ceva ce trece. 

Iata un tablou rezumat al hipo si hipertiroidiei, fara a lua in calcul inca bolile autoimune si tinand cont ca uneori poti avea simptome din ambele categorii in acelasi timp : 

La acestea adaugati si imposibilitatea unei sarcini ori pierderea repetata, nici nu banuiti cate femei "datoreaza" tiroidei infertilitatea si avorturile spontane. Faptul ca nu aveti gusa nu exclude posibilitatea disfunctiilor dupa cum nici prezenta ei nu este obligatoriu o dovada. Cel mai bine este sa tratati analizele specifice cu aceeasi seriozitate ca pe cele uzuale, banii dati pentru sanatate sunt bine investiti chiar si atunci cand reprezinta un efort major.