Sa zicem ca luna asta am implinit o anumita varsta.......una cu care ma obisnuiesc greu, si nu din cochetarie feminina ci pur si simplu fiindca se mai adauga inca un an la cei irositi din cauza dramelor existentiale pe care le generez eu insami din instabilitate, teama, prejudecati, lasitate. Daca as putea da timpul inapoi, azi mi-ar creste trepte nu crevase sub talpi.....sau poate aripi, sa zbor in loc sa trebuiasca sa ma sprijin pe ceilalti pentru a ma ridica din coltisorul unde m-am aruncat singura. Sunt atatea lucruri pe care nu le-am facut si nu le-am spus si-mi pare timpul a curge mai repede decat pot eu duce, nu stiu daca sunt mai curajoasa sau mai hotarata, dar stiu ca daca as avea sansa azi m-as bucura de viata asta in loc s-o gandesc.
Am primit un dar special de la cineva atat de diferit de mine si totusi aproape......aproape prin cuvinte care m-au palmuit uneori sa ma trezeasca din amorteala, amaraciune, dezamagiri. Aproape prin gesturi ce nu o caracterizeaza universal si totusi le face, gesturi pe care nu le-am primit de la altii in a caror fire stateau si pentru mine nu le-au eliberat. Tu mi-ai intins mana cand toti cei care aveau obligatia s-o faca au uitat sau n-au vrut. MULTUMESC, my pinky little friend! Indiferent de cum gandim si simtim, eu stiu ca dincolo de vorbe si fapte ai avut puterea sa fii mai om decat au fost "cei buni". ;)
Darul tau l-am purtat intr-un moment special, mi s-a parut singurul potrivit din zecile stranse.
